Coaliția guvernamentală intenționează să adopte, la nivel de cabinet, o inițiativă legislativă menită să elimine practica căsătoriilor forțate, inclusiv conviețuirea între minori, o realitate întâlnită în unele comunități tradiționale ale etnicilor romi.
În toamna anului 2024, România se afla pe primul loc în Uniunea Europeană ca număr de mame în vârstă minoră.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în anul 2021 România înregistra 8.024 de mame cu vârsta sub 18 ani, din care: 3.446 aveau 17 ani, 2.424 aveau 16 ani, 1.409 aveau 15 ani, iar 745 erau mame cu vârsta între 10 și 14 ani.
Un studiu UNICEF din 2023 arată că aproape jumătate (45%) dintre mamele cu vârsta sub 15 ani provin din România. Același raport indică faptul că una din trei fete care au devenit mame sau au fost gravide în România la o vârstă minoră a rămas însărcinată pentru prima dată la aproximativ 15 ani sau mai înainte.
Un ghid creat în 2024 de Asociația Moașelor din România menționează că în 2023 au născut o secundă dată: 15 fete de 14 ani, 104 fete de 15 ani și 307 fete de 16 ani, iar au născut un al treilea copil: 21 de fete de 16 ani și 87 de fete de 17 ani.
Guvernul își asumă incriminarea căsătoriei forțate
La sfârșitul lunii martie, Guvernul a finalizat un proiect de lege care face din căsătoria forțată o infracțiune. Documentul consultat de Știripesurse.ro instituie în Codul Penal un articol inedit:
„Căsătoria forțată
(1) Constrângerea unei persoane să își dea consimțământul pentru încheierea unei căsătorii sau să intrîe într-o conviețuire similară unei relații conjugale se sancționează cu închisoare de la 3 la 7 ani.
(2) Aceeași pedeapsă se aplică și pentru determinarea unui minor de până la 16 ani să conviețuiască cu altă persoană într-o relație similară unei căsătorii.
(3) Dacă fapta de la alineatul (1) este săvârșită împotriva unui minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(4) Tentativa se pedepsește”.
În Parlament a fost adoptat în Senat un proiect comparabil
Proiectul inițiat de Guvern urmează a fi votat în ședință de cabinet și apoi transmis Parlamentului, unde există deja o inițiativă similară depusă de doi miniștri, Florin Manole (PSD) și Diana Buzoianu (USR).
Contactat de Știripesurse, Manole a declarat luni că proiectele se vor contopi într-un singur act normativ de bază, iar celelalte inițiative legislative din Parlament pot servi drept propuneri de amendament.
Incidarea căsătoriilor forțate a fost deja aprobată de Senat și se află în faza dezbaterilor finale în Camera Deputaților, reprezentând o obligație impusă statele membre prin Directiva 2024/1385, cu termenul limită pentru transpunere în iunie 2027.
Protest al romilor la Târgu Jiu: „Dacă se plac copiii, nu e o problemă”
Numit „regele romilor”, Dorin Cioabă se opune acestei măsuri.
„Este o lege care provoacă o mare nemulțumire în comunitățile noastre tradiționale. Conviețuirea nu este sinonimă cu căsătoria (…) se poate reduce la o simplă prietenie. Dar această lege nu se aplică doar căsătoriilor timpurii, ci și fidelnilor”, a afirmat el anul trecut, în interviu acordat la TVR Info.
Incriminarea căsătoriilor forțate a dus romii din Târgu Jiu în stradă, la manifestare.
„Tradiția spune să aștepți un an, doi, până vezi dacă sunteți compatibili, nu ca atunci când logodești să te pună la închisoare”, a spus un membru al comunității, citat de Pro TV.
„Vrem să păstrăm tradiția, nu să însurăm copiii la 12-13 ani. Nu forțăm nimănui, legea asta este un abuz”, au mai spus protestatarii romi. „Că este vorba de o logodnă, o iubire, și că se iubesc copiii, nu înseamnă că este o problemă gravă, noi vrem să fie pregătiți să aibă un bărbat, copii, familie”, au adăugat ei.
Printre manifestanți a fost și un fost candidat la Președinția României, în 2009, Constantin Ninel Potârcă: „Vor fi mii de dosare, mii și mii de dosare, unde oamenii sunt speriați, nu vor mai face nuntă, nu vor mai da făgăduințe”.
Cum se ajunge la căsătoriile forțate
În 2023, 27 de adolescente au devenit mame la vârsta de 12 ani, iar 80% dintre fetele sub 18 ani care sunt gravide nu mai frecventează școala.
Potrivit Guvernului, „căsătoria forțată reprezintă o formă de violență care implică încălări grave ale drepturilor fundamentale și, în special, ale drepturilor femeilor și fetelor la integritatea fizică, libertatea, autonomia, sănătatea fizică și mintală, sănătatea sexuală și reproductivă, educație și viață privată”.
Motivele care duc la căsătoriile forțate includ sărăcia, șomajul, obiceiurile sau conflictele.
„Violența fizică și sexuală sau amenințările cu violența nu sunt singurele mijloace folosite în mod frecvent pentru a forța o femeie sau o fată să se căsătorească, existând și anumite practici în baza cărora – în numele unor tradiții culturale și fără a se folosi neapărat mijloace coercitive – persoanele minore sunt determinate, în absența posibilității legale de a încheia o căsătorie oficială, să încheie o căsătorie în fapt, adică să conviețuiască într-o relație asemănătoare unei căsătorii”, mai arată Guvernul.
