Parchetul alăturat Înaltei Curți de Casație și Justiție, împreună cu Inspectoratul General al Poliției Române, a comunicat că, în a treia zi a operaţiunii „Jupiter 5”, s‑au desfăşurat la nivel naţional 72 de acţiuni operative, prin care au fost executate 416 mandate de percheziţie la domiciliu şi 165 de mandate de aducere.
Operaţiunea „Jupiter 5”: prejudicii estimate la peste 104 millioane de lei
Conform informaţiilor furnizate de procurori, pagubele calculate în dosarele aflate în investigare se ridică la 104 881 330 lei şi la peste 219 000 euro. Anchetele vizează o gamă largă de infracţiuni, de la evaziune fiscală, înşelăciune şi delapidare, până la spălare de bani, contrabandă, contrafacere, infracţiuni informatice, fapte de corupţie şi încălcări ale regimului armelor şi muniţiilor.
Operatiunea Jupiter 5. Sursa foto: Ministerul Public
Investigatorii urmăresc să documenteze reţele financiare fictive, să identifice fraude fiscale şi activităţi comerciale nedeclarate, precum şi să localizeze produse contrafăcute şi să cerceteze infracţiuni comise în mediul online.
Verificări şi pentru infracţiuni de mediu şi exploatări ilegale
Acţiunea cuprinde şi dosare referitoare la infracţiuni de mediu şi silvicultură. Procurorii şi poliţiştii examinează suspiciunile legate de exploatări ilegale de agregate minerale, depozitări neautorizate de deşeuri şi transporturi fictive de material lemnos. În paralel, sunt cercetate cazuri de furt, proxenetism,şantaj şi exploatarea persoanelor vulnerabile. În funcţie de probele culese, autorităţile analizează posibilitatea adoptării de măsuri preventive, de instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor şi de confiscare a bunurilor obţinute prin activităţi criminale.
Procurorii: reacţie coordonată împotriva criminalităţii
Reprezentanţii Ministerului Public susţin că operaţiunea evidenţiaza nivelul ridicat de cooperare dintre procurori şi Poliţia Română în combaterea fenomenelor infracţionale complexe. Potrivit instituţiei, scopul principal constă în protejarea cetăţenilor, sporirea siguranţei publice şi recuperarea pagubelor generate de activităţi ilegale. Procurorii subliniază că desfăşurarea percheziţiilor reprezintă un instrument probatoriu prevăzut de Codul de procedură penală şi nu subminează principiul prezumţiei de nevinovăţie.
