Incidența problemelor de sănătate mintală crește la nivel mondial, iar prognozele indică faptul că până în 2050 aproximativ 1,2 miliarde de oameni ar putea suferi de diverse afecțiuni psihice. Din acest motiv, cercetătorii explorează noi metode pentru a înțelege mai profund mecanismele care stau la baza acestor tulburări și pentru a concepe tratamente mai eficiente, scrie Euronews.
Cercetătorii au investigat dacă AI poate „simţi” emoţii
O echipă de la Universitatea Tehnică din Dresda a examinat dacă modelele lingvistice mari (LLM), tehnologia care alimentează chatbot‑urile moderne, pot fi utilizate pentru a imita procesele emoționale umane. În experiment, cercetătorii au cerut sistemelor AI să reproducă stări precum frica, anxietatea, furia, tristețea, stresul sau îngrijorarea și au verificat dacă aceste stări pot fi „reglate” prin diferite strategii și dacă modelele comit erori similare celor observate la oameni în aceleași condiții emoționale.
Dialog cu inteligența artificială. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: AI
Constatări au arătat că, deși inteligența artificială nu trăiește emoțiile în sensul uman al termenului, poate reproduce anumite tipare de gândire și reacții asociate acestora prin modul în care procesează limbajul.
Un instrument nou pentru psihologie și psihoterapie
Conform coordonatoarei studiului, Magdalena Wekenborg, modelele AI ar putea deveni unelte valoroase pentru descifrarea mecanismelor psihologice și pentru investigarea unor abordări terapeutice inovatoare. Cercetătorii subliniază că terapiile bazate pe dialog sunt mult mai greu de realizat decât tratamentele medicamentoase, deoarece procesele mentale sunt complexe şi dificil de reproducere în experimente tradiționale sau pe modele animale. Astfel, AI ar putea furniza un mediu controlat în care ipoteze să fie testate fără riscuri etice și fără limitările experimentelor pe oameni.
De ce este semnificativă această descoperire
Un beneficiu major al modelelor AI constă în posibilitatea de a repeta aceleași experimente de nenumărate ori în condiții identice și de a ajusta systematic diferiţi parametri pentru a observa efectele. Specialiștii consideră că această capacitate ar putea accelera cercetarea în psihologie și biomedicină, în special în domenii în care experimentele clasice sunt costisitoare, dificile sau imposibil de realizat.
Totuși, autorii studiului avertizează că modelele AI nu substituie pacienții reali nici terapeuții. Ele reprezintă doar un instrument suplimentar care poate sprijini înțelegerea comportamentului uman și dezvoltarea unor noi metode de tratament. Pe măsură ce inteligenţa artificială devine tot mai prezentă în medicină, cercetătorii cred că anii următori vor demonstra dacă aceste sisteme pot contribui cu adevărat la combaterea uneia dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului: tulburările de sănătate mintală.
