Comentariile sale au luat amploare pe internet, reaprinzând vechea întrebare: „Ar dispărea formele de artă precum muzica clasică?” – conform ABC.
Starea de spirit copleșitoare de pe net părea să fie exact opusă, mulți venind în apararea artelor clasice.
ABC News a examinat recent comentariile lui Chalamet, citând cifre financiare ale a două dintre cele mai renumite instituții artistice din Australia – Opera Australia și The Australian Ballet – care au înregistrat pierderi operaționale considerabile. Analizele de la Live Performance Australia au arătat, de asemenea, scăderi ale audienței.
În același an, audiența pentru muzica contemporană live a atins un nivel fără precedent.
Dr. Megan Burslem, musicolog și prezentatoare a emisiunii ABC Classic Breakfast, consideră că această concentrare pe profitabilitate poate constitui o narațiune nocivă.
„Un lucru nu trebuie să fie rentabil din punct de vedere financiar pentru a avea sens și valoare”.
Muzica clasică atrage publicul tânăr
Pe lângă ideea că ar fi o artă „moribundă”, există și mitul că tinerii nu ar fi interesați.
Un studiu realizat în 2022 de Royal Philharmonic Orchestra a arătat că 65 % dintre persoanele sub 35 de ani ascultă în mod regulat muzică orchestrală.
Un articol din Forbes a relevat că în anumite orchestre mari, peste jumătate din public este compus din generația Z, mileniali sau generația X.
„Ne propunem în mod deliberat să ne întâlnim cu oamenii acolo unde sunt ei”, a declarat pentru Forbes Marie‑Hélène Bernard, președinta și CEO al Orchestrei Simfonice din St. Louis.
Rețelele sociale schimbă forma muzicii clasice
Platformele sociale au transformat modul în care publicul descoperă muzica clasică.
Un exemplu este pianistul și compozitorul australian Bailey Pickles. La doar 22 de ani, Pickles are 1,7 milion de urmăritori pe rețelele sociale.
„Nu aș fi ajuns aici fără ele. Am avut un noroc imens”, mărturisește el. „Rețelele sociale sunt cel mai puternic instrument pe care și-l poate dori oricine”.
Muzica clasică ne umple viața de zi cu zi
Muzica clasică face parte din cotidianul nostru.
Ea apare în filme, seriale, jocuri video și chiar în muzica pop, unde artiști ca Beyoncé sau Celine Dion au utilizat fragmente din repertoriul clasic.
Compozitorii continuă să spună poveștile epocii noastre, iar scena devine tot mai diversă și incluzivă.
Burslem ar dori să nu mai fie nevoită să răspundă la întrebarea dacă muzica clasică este „moartă”.
„ Aud atât de multe povești despre oameni care spun că această muzică le-a salvat viața. Asta este ceea ce înseamnă pentru ei.”
Prin urmare, fie că o auzi în filme, în jocuri video sau într-o sală de concert, muzica clasică rămâne prezentă – doar modul în care o consumăm s-a modificat.
