„Chiar și dacă doar o singură persoană în plus reușește să se conecteze la internet, îl consider un succes și cred că efortul merită”, declară Sahand.
Omul din Iran pare vizibil neliniștit în timp ce poartă discuție cu BBC din afara ţării, detaliind cu grijă cum aparţine unei reţele subterane ce introduce ilegal în Iran tehnologia de internet prin satelit – interzisă de autorităţi.
Sahand, al cărui nume a fost schimbat, se teme pentru familiarii săi și pentru alte contacte din interiorul ţării. „Dacă aș fi identificat de regimul iranian, este posibil ca cei cu care comunic în Iran să suporte consecinţele”, avertizează el.
De peste două luni, Iranul trăiește în întuneric digital, guvernul menținând una dintre cele mai lungi întreruperi naționale de internet înregistrate vreodată la nivel mondial.
Blocajul curent a luat ființă după atacurile aeriene ale SUA și Israelului din 28 februarie. Înainte de acestea, accesul la internet fusese parțial restabilit pentru o lună, în urma unei întreruperi digitale anterioare din ianuarie, impusă în timpul represiunii violente a regimului asupra protestelor naționale.
Starlink ca metodă de ocolire
Autorităţile susţin că deconectarea internetului în timpul conflictului s-a făcut din motive de securitate, pretinzând că se doreşte împiedicarea supravegherii, spionajului şi atacurilor cibernetice.
Terminalele Starlink pe care le trimite Sahand în Iran reprezintă una dintre cele mai sigure căi de a ocoli blocajul. Aceste aparate plate, de culoare albă, legate la routere, permit conectarea la reţeaua de sateliţi operată de SpaceX, compania lui Elon Musk, oferind utilizatorilor posibilitatea de a contura complet reţeaua internă foarte strict controlată.
Conform lui Sahand, fiecare terminal poate susţine simultan conexiunea mai multor utilizatori.
El relatează că el și alți membri ai rețelei achiziționează echipamentele și „le introduc ilegal peste frontieră” printr-o „operaţiune foarte complexă”, refuzând totuși să dea detalii suplimentare.
Sahand afirmă că a trimis o duzină de terminale în Iran din ianuarie şi că „cautăm în continuare noi modalităţi de a le introduce ilegal”.
Estimări şi reţele existente
Organizaţia pentru Drepturile Omului Witness a calculat în ianuarie că în Iran există cel puţin 50.000 de terminale Starlink. Activiştii suspectează că numărul ar fi crescut de atunci.
Anul precedent, autorităţile iraniene au adoptat o lege ce pedepseşte utilizarea, achiziţia sau vânzarea de echipamente Starlink cu închisoare de până la doi ani. Pentru distribuirea sau importul a peste 10 dispozitive, pedeapsa poate ajunge la 10 ani.
Media de stat a raportat numeroase cazuri de arestări pentru comerţul cu terminale Starlink, inclusiv patru persoane – dintre care doi cetăţeni străini – arestate luna trecută pentru „importul de echipamente de internet prin satelit”. Unele dintre aceste arestări au fost însoţite de acuzaţii de deţinere a armelor ilegale şi de transmitere de informaţii către inamic.
În ciuda acestora, piaţa neagră pentru aceste terminale continuă să funcţioneze în Iran, în special printr-un canal public de Telegram în persană numit NasNet.
„Sistem pe niveluri” al internetului
Structura actuală a internetului din Iran este descrisă ca un „sistem pe niveluri”.
Toţi cetăţenii au acces la o reţea internă controlată de stat, pe care rulează servicii bancare, de transport, de livrare a alimentelor şi media de stat.
Înainte de întreruperi, iranienii puteau accesa şi internetul global, deşi multe site‑uri şi servicii – Instagram, Telegram, YouTube, WhatsApp – erau blocate, iar guvernul stabilea preţuri mai mari pentru accesul la acestea decât pentru reţeaua internă.
În prezent, pe fondul blocării generale, doar un grup restrâns de oficiali aleşi şi alte persoane – inclusiv jurnalişti de la media de stat – beneficiază de acces nelimitat la internet, prin așa‑numitele „cartele SIM albe”.
Acum, pe măsură ce autorităţile intensifică vânătoarea de terminale Starlink, Sahand şi reţeaua sa recomandă utilizatorilor să combine VPN‑uri cu tehnologia satelitară pentru a rămâne anonimi. Totuşi, mulţi nu îşi pot permite această soluţie, având în vedere criza economică actuală.
„Regimul iranian a demonstrat că, în timpul unei blocări, poate ucide”, afirmă Sahand, „Este absolut crucial ca iranienii să poată arăta realitatea de pe teren”.
El subliniază că voluntarii care contribuie la contrabandă „sunt conştienţi de riscuri”. Totodată adaugă că „este o luptă” şi că „simţim că, în felul nostru, trebuie să intervenim şi să ajutăm”.
