Într-un live difuzat sâmbătă pe Facebook, din zona Pieței Roșii din Moscova, Diana Șoșoacă a descris Rusia ca un exemplu de eficiență, ordine, libertate și progres.
Europarlamentara a elogiat rapiditatea cu care rușii rezolvă problemele, farmecul orașului, investițiile și presupusa „piață liberă”.
În emisiunea reală din Moscova, Diana Șoșoacă a laudat în mod repetat Rusia, prezentând capitala ca pe un model de disciplină și civilizație.
„Priviți cât de frumos e. Vedeți cât de mulți oameni sunt aici. Nu există gunoaie pe stradă. Sunt extrem de civilizați”, a declarat europarlamentara.
Ea a caracterizat zona Pieței Roșii ca pe „un vis”.
Șoșoacă a adăugat că „mulți europeni cer cetățenie rusă, pentru că aici nu există politica woke”.
Mesajul Dianei Șoșoacă contrastează puternic cu realitatea politică și juridică din Federația Rusă, catalogată de organismele internaționale ca un regim autoritar, cu libertăți politice și civice profund limitate și cu presiuni asupra presei, opoziției și societății civile.
Paradoxul live‑ului: Șoșoacă glorifică „libertatea” Rusiei pe o platformă interzisă de Rusia
În Rusia, Facebook și Instagram sunt blocate din 2022, iar Meta, firma mamă, a fost declarată „organizație extremistă” de o instanță moscoveană.
În plus, legea rusă privind „organizațiile extremiste” prevede pedepse închisorii pentru orice implicare în activitățile acestor entități, chiar dacă autoritățile au precizat inițial că simpla utilizare de către cetățeni obișnuiți nu ar fi vizată.
„Piață liberă” într-o economie de război, sancțiuni și control de stat
Șoșoacă a vorbit și despre investiții și „piață liberă”. În fapt, economia rusă este constrânsă de sancțiunile occidentale, cheltuielile militare masive și un control tot mai strict al statului asupra sectoarelor strategice.
După cea de-a doua invazie a Ucrainei, Rusia a impus restricții de capital, a pus condiții dure firmelor străine care doresc să iasă din piața rusă și a preluat temporar administrarea unor active aparținând companiilor din state „neprietenoase”. Aceste măsuri contrazic ideea de „piață liberă”.
Investițiile străine în Rusia au scăzut drastic din cauza războiului și a sancțiunilor, iar numeroase corporații internaționale au părăsit țara după februarie 2022. Economia rusească se menține în principal prin militarizare, exporturi de resurse și sprijinul partenerilor precum China, India sau Turcia, nu printr-un model liberal clasic.
Rusia „liberă” în care opoziția și presa riscă încarcerarea
Elogiile Dianei Șoșoacă la adresa libertății din Rusia apar în contextul în care regimul de la Moscova continuă să sancționeze opoziția și criticile la adresa războiului. În Rusia, postările critice la adresa armatei sau a invaziei în Ucraina pot atrage pedepse cu închisoarea, iar organizații precum Human Rights Watch raportează o intensificare a represiunii împotriva libertății de exprimare.
Un exemplu recent este cel al opozantului rus Maxim Kruglov, condamnat la șapte ani de închisoare pentru mesaje pe rețelele sociale în care critica conflictul. Acest caz contrazice imaginea de „țară liberă” promovată de Șoșoacă din Piața Roșie.
Șoșoacă, recidivă pro‑Kremlin după vizita la Sankt Petersburg
Acesta nu este primul incident de acest gen. Diana Șoșoacă a fost recent la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, unde a adresat cu unii cuvinte preşedintelui Vladimir Putin, susținând că românii „nu-l urăsc” pe liderul de la Kremlin și că România nu ar trebui să sprijine Ucraina cu bani și arme.
Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat prompt, precizând că Diana Șoșoacă nu vorbește în numele României și că prezenţa cetăţenilor europeni alături de oficiali ruşi sau persoane aflate sub sancţiuni nu conferă legitimitate acestor actori, ci îi descalifică pe cei care participă.
Singurul europarlamentar român care a votat împotriva rezoluției privind dronele rusești
Poziţia Dianei Șoșoacă este relevantă și în cadrul Parlamentului European. Ea a fost singurul europarlamentar român care a votat „contra” rezoluţiei prin care Parlamentul European a condamnat acţiunile provocatoare ale Rusiei şi incursiunile de drone în România, statele baltice şi Finlanda.
Rezoluţia a fost adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă şi 53 de abţineri, cerând consolidarea frontului estic al UE şi NATO, de la Arctic la Marea Neagră, inclusiv împotriva ameninţărilor cu drone.
Votul Dianei Șoșoacă a venit după incidentul grav de la Galaţi, când o dronă de origine rusă a lovit un bloc de locuinţe, rănind civili şi provocând pagube.
