Alianța Nord-Atlantică (NATO) se confruntă cu o dilemă în legătură cu momentul oportun pentru doborârea unei drone rusești care încalcă spațiul aerian al unui stat membru. Pe de o parte, statele din prima linie solicită măsuri mai dure pentru a descuraja provocările rusești, în timp ce altele se tem că o mișcare greșită ar putea declanșa un război mai larg.
Dezbaterea a fost alimentată de o remarcă a fostului președintei american Donald Trump, care a sugerat că NATO ar trebui să răspundă cu forța în astfel de situații. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că nu vede niciun motiv pentru a „mușca momeala” provocărilor președintelui Putin și a îndemnat NATO să acționeze „cu sobrietate, prudență, fără alarmism, dar cu hotărâre”.
Pe de altă parte, Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de externe al Lituaniei, a pledat pentru a transmite Moscovei că orice încălcare ulterioară cu drone va fi pedepsită cu lovituri de rachete de croazieră asupra locurilor de unde au fost lansate dronele. În același timp, multe state NATO se tem că o astfel de măsură ar putea escalada situația și ar putea duce la un război mai larg.
Poziția oficială a NATO cu privire la această chestiune este deliberat vagă, în conformitate cu un principiu cunoscut sub numele de ambiguitate strategică. Există ghiduri specifice cu privire la momentul, locul și modul de reacție la incursiunile avioanelor sau dronelor rusești, dar acestea sunt păstrate strict secrete.
În ultimele săptămâni, acțiunile Rusiei au căpătat o amploare, un caracter și o intensitate diferite, mai ales dacă dronele care au paralizat traficul aerian deasupra Copenhagăi și Oslo sunt atribuite în mod definitiv Kremlinului. Statele din prima linie au luat notă de modul în care Trump a evitat să răspundă când a fost întrebat dacă America ar susține o astfel de măsură cu propriile forțe armate.
O altă dificultate este că nu toate statele NATO care sunt supuse acestor provocări dispun neapărat de toate instrumentele necesare pentru a doborî drone și avioane de luptă pe cont propriu, iar unele se bazează în mare măsură pe avioane aliate sau baterii de apărare aeriană. Analiștii militari din Estonia, de exemplu, au susținut că țara depinde în prezent în mare măsură de avioanele F-35 și de un sistem de rachete sol-aer SAMP/T desfășurat de Italia.
În orice caz, Alianța Nord-Atlantică se confruntă cu o dilemă dificilă în legătură cu modul de a răspunde la provocările rusești, iar orice decizie va trebui să fie luată cu maximă atenție și prudență pentru a evita escaladarea situației.
