Procedura camerei preliminare, introdusă în scopul de a soluționa mai rapid dosarele, a ajuns să fie criticată pentru că ar duce la tergiversarea lor. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, DNA a subliniat că din 103 de dosare penale pe rolul camerei preliminare, 92 au depășit termenul prevăzut de Lege, de 60 de zile.
Realitatea din practică este mai complexă. O judecătoare de curte de apel și doi avocați specializați în dreptul penal au explicat, pentru Digi24.ro, de ce se ajunge la aceste întârzieri și au indicat soluții pentru eficientizarea procedurii de cameră preliminară.
Camera preliminară este o procedură distinctă prin care judecătorul, după ce un dosar este trimis în judecată, verifică „competența și legalitatea sesizării instanței”, dar și „legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală”.
Procedura camerei preliminare garantează dreptul la un proces echitabil. În cadrul procedurii de cameră preliminară, judecătorul verifică următoarele aspecte: dacă instanța a fost sesizată cu o faptă care intră în competența ei, dacă parchetul care a emis rechizitoriul este competent să verifice infracțiunile reclamate, legalitatea sesizării/actului de sesizare, legalitatea administrării probelor și dacă urmărirea penală a fost făcută în ordinea impusă de Codul de procedură penală.
Termenul de 60 de zile are mai degrabă caracterul de „recomandare”, în condițiile în care Codul de procedură penală nu tratează situația în care un dosar se află în etapa de cameră preliminară de mai mult de 60 de zile. Judecătorul poate amâna judecarea cauzei dacă nu sunt îndeplinite anumite cerințe, cum ar fi vicii de procedură, nelegalitatea procedurii de citare sau persoane care se află în loc de detenție.
Complexitatea dosarelor este una dintre cauzele care duc la întârzieri. Dosarele mari necesită o perioadă importantă de timp pentru a le parcurge, mai ales în condițiile în care judecătorii au de parcurs mai multe dosare de genul în același timp.
Judecătoarea Sorina Marinaș a mai precizat că procedura camerei preliminare este reglementată „defectuos”. Legea nu prevede un termen fix în cadrul căruia avocații inculpaților pot formula diverse cereri, care trebuie analizate de instanță.
Soluțiile indicate de experții contactați de Digi24.ro includ: un număr mai mare de judecători de cameră preliminară și o selecție clară a unor dosare pe anumite complete specializate, introducerea unui termen maxim în cadrul procedurii de cameră preliminară în care avocații pot depune cereri și introducerea în Lege a obligativității ca dosarele de urmărire penală să fie transmise integral în format electronic, la momentul trimiterii în judecată.
La introducerea acestei proceduri, în anul 2014, camera preliminară era descrisă ca „o instituție nouă, inovatoare, ce are ca scop crearea unui cadru legislativ modern, să înlăture durata excesivă a procedurilor în faza de judecată”. 11 ani mai târziu, în 2025, procurorii subliniază că „nu-și mai găsește rațiunea înființării și duce la tergiversarea” dosarelor.
