Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică, joi, proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Acesta prevede pensionarea magistraților la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea unei condiții de vechime minimă în muncă de 35 de ani și limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Judecătorii Curții Constituționale sunt exceptați de la aceste prevederi, întrucât statutul lor este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.
Proiectul de act normativ prevede:
* Stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
* Instituirea unei condiții de vechime minimă în muncă de cel puțin 35 de ani;
* Un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;
* O nouă eşalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;
* O nouă eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistrați, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an și 6 luni, până în anul 2036;
* Introducerea posibilității de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcțiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;
* Modificarea dispozițiilor privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificației de 1%.
De asemenea, se vizează introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menținerea deciziilor de pensionare și la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislația anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a acestei legi, dar și armonizarea dispozițiilor similare din Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023 cu cele din Legea nr. 303/2022.
Judecătorii Curții Constituționale sunt exceptați de la aceste reglementări, întrucât statutul lor este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Potrivit Legii care reglementează activitatea CCR, „judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile aferente ale judecătorilor Curții Constituționale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcția de judecător după data stabilirii acesteia”.
Miercuri, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24, întrebat dacă magistrații au făcut vreo contrapropunere la planul de reformare a pensiilor speciale, că luni va avea o întâlnire cu asociațiile magistraților. „Din discuțiile pe care le-am avut, în afară de a contesta aceste măsuri legate de faptul că vârsta de pensionare trece la vârsta standard, deci de 65 de ani, așa cum este și normal, că pensia nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu net în plată, aceste aspecte, sigur, au fost cele mai puternic contestate și apoi, sigur, o perioadă de tranziție între actuale prevederi și noile prevederi care să fie în accepțiunea lor cât mai lungă. Nu am ajuns la o soluție”, a spus premierul.
Cu toate acestea, Bolojan a subliniat că „toate aceste legi trebuie să fie în pachetul doi, pentru că ele au efecte atât pe componenta de justiție socială, dar partea de administrație, partea de sănătate, sunt aspecte structurale, înseamnă sume imense de bani pe care, într-o formă sau alta, așa cum v-am spus, nu le mai putem duce în spate”.
