O hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care își produce efectele din ziua de azi, schimbă abordarea aplicată în sute de dosare penale privind evaziunea fiscală. Instanța supremă a decis că, atunci când procurorii sesizează instanța cu un inculpat fără a fi efectuată o expertiză specială pentru stabilirea prejudiciului, actul de sesizare este neregulat și cauza trebuie restituită la Parchet.
Potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, hotărârea este obligatorie pentru toate instanțele din țară începând cu ziua următoare publicării oficiale în Monitorul Oficial, adică de astăzi, 27 februarie 2026.
Ce a hotărât, în esență, Înalta Curte
În Dosarul nr. 1.070/1/2025, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ÎCCJ a acceptat sesizarea Curții de Apel București și a stabilit în mod expres:
„În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024, absența întocmirii unui raport de expertiză de specialitate conduce la neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce implică restituirea cauzei la procuror.”
Altfel spus, expertiza nu mai este facultativă, ci devine necesară.
De ce este crucială expertiza
Legea 241/2005, care reglementează combaterea evaziunii fiscale, a fost modificată în anul 2024. Noile dispoziții permit reducerea pedepsei sau chiar absența acesteia dacă prejudiciul este rambursat în anumite condiții și termene.
Cu toate acestea, pentru ca un inculpat să cunoască exact suma care trebuie plătită, prejudiciul trebuie determinat printr-o expertiză de specialitate.
ÎCCJ a subliniat că formularea legală – „prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate” – are caracter imperativ. Nu este o simplă recomandare. Este o obligație.
Dacă expertiza lipsește, inculpatul nu poate beneficia efectiv de drepturile prevăzute de lege, iar procesul nu poate continua în mod legal.
Consecințe pentru dosarele în curs
Decizia ÎCCJ are un impact semnificativ.
În toate cauzele de evaziune fiscală în care procurorii nu au dispus efectuarea expertizei de specialitate înainte de trimiterea în judecată, judecătorul de cameră preliminară poate constata neregularitatea rechizitoriului și poate restitui dosarul la Parchet.
Asta se traduce prin întârzieri, reluarea urmăririi penale și refacerea mijlacelor de probă.
Pentru inculpați, însă, decizia poate fi vitală: le oferă șansa reală de a beneficia de reducerea pedepsei sau de achitarea prin rambursarea prejudiciului stabilit corect.
Punctul de vedere al ÎCCJ asupra dreptului la apărare
Instanța supremă a accentuat că expertiza este strâns legată de dreptul la un proces echitabil.
Fără o determinare obiectivă a prejudiciului, inculpatul nu poate lua o decizie informată privind posibilitatea de achitare pentru a obține reducerea limitelor de pedeapsă sau încetarea procesului.
ÎCCJ a avertizat că, în lipsa expertizei, avantajele prevăzute de lege ar deveni „pur teoretice”, iar norma ar fi lipsită de conținut practic.
O schimbare de paradigmă în politica penală
Decizia apare în contextul în care statul și-a modificat abordarea în domeniul evaziunii fiscale. Accentul nu se mai pune doar pe pedeapsa privativă de libertate, ci pe recuperarea sumelor defraudate.
Curtea Constituțională a menționat anterior că obiectivul politicii penale moderne este restabilirea sumelor fraudate și reintroducerea lor în bugetul public.
Cu toate acestea, pentru ca acest mecanism să funcționeze, prejudiciul trebuie stabilit riguros și în mod transparent. De aici și obligativitatea expertizei.
Este o decizie RIL? Nu. Dar are același caracter obligatoriu
Hotărârea nu este un recurs în interesul legii, ci o soluție anticipată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Totuși, efectul este similar: interpretarea dată de ÎCCJ este obligatorie pentru toate instanțele din țară.
Practic, de acum înainte, în lipsa unei expertize contabile speciale, dosarele de evaziune fiscală riscă să fie trimise înapoi la procuror.
Impact concret: sute de dosare pot fi afectate
Avocații specializați în drept penal economic estimează că decizia poate influența un număr considerabil de procese aflate deja în faza camerei preliminare sau pe rolul instanțelor.
Orice rechizitoriu emis după modificarea legii din 2024, fără expertiza impusă de art. 10 din Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, poate fi contestat.
Este una dintre cele mai semnificative clarificări juridice din ultimii ani în materia evaziunii fiscale – cu efecte directe pentru inculpați, procurori și sistemul judiciar în ansamblu.
Hotărârea ÎCCJ schimbă regulile jocului: în dosarele de evaziune, calculele trebuie făcute corect, documentate, înainte de a ajunge în fața judecătorului.
