Documente ținute ascunse 25 de ani, făcute publice la New York. Ce arată despre aerul MORTAL de după 11 septembrie

Fișierele prezentate de edilul orașului New York, Zohran Mamdani, includ corespondență și note interne care demonstrează că reprezentanții autorităților vorbeau despre contactul cu substanțe nocive încă din lunile ulterioare atentatelor. Potrivit Al Jazeera, se discutau și posibilele consecințe legale pentru municipalitate, precum și concentrațiile de azbest din Lower Manhattan.

Documentele care au rămas în arhive timp de decenii

Primarul a făcut publică lansarea documentelor marți, 8 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la City Hall. Acesta a menționat că inițiativa își propune să ofere lămuriri cu privire la modul în care primăria a reacționat după evenimentele din 11 septembrie.

În ansamblu, există circa 170.000 de pagini legate de problemele medicale apărute după colapsul celor două turnuri ale World Trade Center. Potrivit primarului, aceste documente indică faptul că rezidenții și angajații din zona respectivă nu au beneficiat de informațiile necesare privind pericolele la care erau expuși.

„Oamenii au căzut bolnavi deoarece conducătorii în care aveau încredere i-au înșelat, afirmându-le că aerul contaminat era lipsit de pericol”, a declarat edilul, citat de Al Jazeera. Această afirmație se numără printre cele mai severe formulate de Mamdani și trebuie interpretată ca poziția politică a administrației actuale cu privire la modul de gestionare a informațiilor post-atentat.

NEW YORK, 11 SEPTEMBRIE 2001. Ruinele fumegânde sunt tot ce a mai rămas din turnurile gemene de 110 etaje ale World Trade Center în urma atacului terorist. Foto: Mike Buscher/ Red Dot

Un memorandum din octombrie 2001 ridică întrebări

În cadrul documentelor făcute publice se regăsește un memo trimis în octombrie 2001 către Robert Harding, pe atunci adjunct al primarului din New York. Presupusul Harding Memo indică faptul că reprezentanții municipalității anticipau posibilitatea de până la 10.000 de acțiuni în instanță împotriva administrației, inclusiv referitoare la „expunerea toxică” și la echipamentele de protecție considerate neadecvate.

Memo-ul nu se mulțumea doar cu evaluarea pericolelor. Documentul examina și modalitățile prin care orașul și-ar fi putut restrânge răspunderea juridică, inclusiv prin cererea creării unui fond pentru victime de către Congres și prin obținerea unor asigurări din partea executivului federal.

Un alt memo, datat februarie 2002, reflectă îngrijorarea oficialilor față de criticile aduse de congresmanul Jerry Nadler. Documentul menționează riscul unor „probleme majore de relații publice” și posibilitatea unui număr foarte mare de acțiuni judiciare.

Ce știau autoritățile despre azbest

Unul dintre aspectele sensibile din documentele publicate îl reprezintă azbestul. Turnurile Gemene conțineau azbest, iar praful generat de prăbușirea acestora s-a extins în Lower Manhattan. Incendiile din zona fostului complex World Trade Center au ars timp de luni întregi.

Într-un document, Ester Fuchs, fost consilier special al administrației condusă pe atunci de Rudy Giuliani, face referire la acuzațiile congresmanului Jerry Nadler conform cărora autoritățile ar fi ascuns documente care indicau niveluri de azbot superioare celor considerate acceptabile.

Fuchs recunoștea existența cel puțin a unui nivel redus de azbest în praful de pe străzile din Lower Manhattan și sugera că, dacă acuzațiile lui Nadler erau întemeiate, municipalitatea trebuia să ia măsuri. Aceasta punea inclusiv sub semnul întrebării recomandările transmise anterior populației privind curățarea locuințelor. Azbestul este un carcinogen cunoscut și este asociat cu afecțiuni pulmonare și cu mezoteliomul, o formă de cancer.

Mii de oameni au lucrat activ în zona contaminată

După atentatele din 11 septembrie, mii de pompieri, polițiști și muncitori din construcții au lucrat între ruinele World Trade Center. Mulți dintre ei au fost expuși la praf și fum, în unele cazuri fără echipamente de protecție corespunzătoare.

Tot atunci, angajați și locuitori au început să revină în clădirile din apropierea Ground Zero în săptămânile următoare atentatelor. Printre clădirile afectate s-a numărat și One Liberty Plaza.

În anii următori, numeroși oameni care au locuit sau muncit în zonă au dezvoltat probleme de sănătate. Unele afecțiuni respiratorii și digestive au apărut relativ rapid, în timp ce alte boli, inclusiv anumite forme de cancer, s-au manifestat după mai mulți ani.

Membrii echipelor de salvare de la World Trade Center se odihnesc pe linga darmături, intr-un moment de pauza al operatiunilor. Sursa foto: Mediafax Foto

Câte persoane au fost afectate de expunerea la substanțe toxice

Programul de sănătate World Trade Center estimează că, în deceniile de după atentate, aproximativ 4.343 de persoane au decedat din cauza unor boli asociate evenimentelor din 11 septembrie.

Separat, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) estimează că aproximativ 400.000 de persoane au fost expuse la contaminanți toxici, la condiții extrem de stresante sau la situații care le-au pus sănătatea în pericol ca urmare a atentatelor.

Este o cifră care depășește cu mult numărul victimelor ucise în ziua atentatelor și arată amploarea consecințelor sanitare care au continuat mult timp după ce ruinele au fost eliminate.

De ce sunt publicate documentele abia acum

Publicarea vine în urma unei lupte juridice de mai mulți ani purtate de organizații care reprezintă supraviețuitorii și persoanele afectate de problemele de sănătate asociate atentatelor.

Una dintre organizațiile implicate, 9/11 Health Watch, a acționat în judecată orașul pentru a obține acces la documentele pe care administrațiile succesive le păstraseră nepublicate.

Organizația susține că timp de 25 de ani patru administrații municipale au ținut ascunse documente care arătau ceea ce știau oficialii despre pericolele reprezentate de substanțele toxice din Lower Manhattan și vestul Brooklynului.

Administrația Mamdani promite și alte documente

Primarul New Yorkului a promis că publicarea nu se va limita la cele 170.000 de pagini. Potrivit lui Mamdani, în anul următor ar putea fi făcute publice alte milioane de pagini de documente. „Nu vom repeta aceeași strategie”, a declarat primarul, referindu-se la administrațiile precedente pe care le-a acuzat că au răspuns solicitărilor de clarificare prin procese și proceduri birocratice.

La conferința de presă au participat și supraviețuitori, reprezentanți ai familiilor victimelor și activiști. Printre ei s-a aflat Jon Stewart, cunoscut pentru implicarea sa în cauza persoanelor afectate de bolile asociate atentatelor.

Stewart a subliniat că accesul la informații nu poate schimba ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, dar poate contribui la recunoașterea suferinței celor care s-au îmbolnăvit și la îmbunătățirea accesului lor la servicii medicale.

Un capitol al tragediei care nu s-a încheiat

Atentatele din 11 septembrie au ucis aproape 3.000 de persoane în New York, Washington și Pennsylvania. Patru avioane au fost deturnate, două fiind doborâte în Turnurile Gemene, unul în Pentagon, iar al patrulea într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei.

La 25 de ani distanță, tragedia nu mai este doar despre ceea ce s-a întâmplat în ziua respectivă. Este și despre consecințele pe termen lung ale prafului, fumului și substanțelor toxice eliberate după prăbușirea clădirilor și despre modul în care autoritățile au comunicat riscurile către oamenii care locuiau și munceau în zonă.