„Un grup de parlamentari, ale căror acțiuni ne-au costat 458,7 milioane de euro, acuză astăzi pe Bolojan, Gheorghiu și pe mine, Pîslaru, de această pierdere. Este pur și simplu lipsit de scrupule să dai vina pe un guvern care a avut la dispoziție doar o fereastră extrem de scurtă (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a corecta ani de neglijență, susține mesajul publicat sâmbătă pe Facebook de către ministrul Pîslaru.”
Guvernarea lui Marcel Ciolacu
Dragoș Pîslaru a afirmat că responsabilitatea pentru Cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență aparținea guvernului condus de Marcel Ciolacu. Ministrul a precizat că guvernul respectiv a amânat depunerea cererii și că jaloanele necesare nu fuseseră îndeplinite, iar în perioada de remediere executivul a amânat și alte măsuri.
„Conform planului operațional inițial, reformele prevăzute în cererea de plată 3 trebuiau să fie finalizate în primul trimestru al anului 2023. Cererea a fost depusă cu nouă luni întârziere, la 15 decembrie 2023, sub conducerea prim‑ministrului Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a declarat, semnând oficial în fața Comisiei Europene, că jaloanele erau respectate. A fost o minciună. Comisia a revizuit documentele și a constatat că reformele nu erau îndeplinite corespunzător. Următoarea perioadă a fost de un an și cinci luni în care guvernele de atunci aveau timp să remedieze și să justifice, dar în realitate au amânat și au tergiversat. Au evitat reformele. Comisia a observat că nu se fac progrese și a hotărât, în mai 2025, suspendarea parțială a plății pentru patru reforme – pensiile speciale, AMEPIP și numirile în consilii de administrație din sectoarele energiei și transporturilor”, se arată în mesajul transmis de Dragoș Pîslaru.
Mandatul lui Ilie Bolojan
Pîslaru a subliniat și dificultatea guvernului Bolojan, care a trebuit să implementeze un program larg de măsuri într-un interval de timp foarte restrâns.
„România a beneficiat de un termen de șase luni pentru a remedia problemele, până la 28 noiembrie 2025. Când guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, la 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de limitat. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să recuperăm întârzierile acumulate de-a lungul anilor. Am făcut tot ce am putut. În anumite domenii am înregistrat progrese, în altele întârzierile erau atât de mari încât nu le-am putut elimina complet în câteva luni”, a explicat Pîslaru.
Ministrul a reamintit că, pentru a recupera fondurile europene, era necesară reforma pensiilor speciale, punerea în funcţiune a AMEPIP și reforma companiilor de stat din sectorul energetic și din transporturi.
El a evidențiat și cauzele pierderii acestor fonduri, menționând amânarea deciziei CCR în privința reformei pensiilor magistraților, precum și influența politică asupra AMEPIP și a companiilor de stat din energie și transporturi.
