„Drona din Galați nu a apărut pe radar, deoarece zbura la doar 50 de metri. Radarele noastre pot urmări doar de la altitudini superioare”, a precizat ministrul marţi la Euronews România.
Amenințări noi la altitudini reduse
Miruță a subliniat că sistemul de apărare aeriană al României a fost conceput pentru a contracara amenințări la înălțimi mari, în timp ce pericolele actuale apar la niveluri joase, unde dronele de dimensiuni mici sunt dificil de identificat. Acestea prezintă o suprafață de reflexie foarte scăzută și pot circula în zone greu accesibile, cum ar fi văile sau regiunile cu relief accidentat, unde semnalul radar este perturbat.
„Forțele armate au fost structurate să apere spațiul aerian la altitudini superioare. În prezent, amenințarea provine din zona inferioară, cu obiecte de dimensiuni reduse și reflexie scăzută”, a explicat ministrul.
„De multe ori, semnalul nu ajunge la sursă, deoarece este blocat de un deal sau un munte, iar ținta este extrem de mică”, a adăugat acesta.
Noile sisteme anti-dronă
Ministrul Apărării a declarat că România a început deja să-și ajusteze strategia și să includă în planul de înzestrare soluții specifice pentru aceste tipuri de amenințări: „Din ultimele luni, am introdus în sistem mijloace care ne permit să observăm aceste drone”.
Conform acestuia, noile echipamente vor facilita detectarea obiectelor la altitudini joase și, în anumite situații, și neutralizarea lor.
Livrări programate până în 2028
Miruță a precizat că în planurile recente aprobate de Parlament s-au adăugat numeroase proiecte anti-dronă, însă livrările vor necesita timp.
„De la apariția acestui pericol, acum 2‑3 ani, România și-a revizuit strategia și a integrat în planul de înzestrare soluții pentru astfel de scenarii. Unele vor ajunge în 2027, altele în 2028”, a menționat ministrul.
El a remarcat că problema nu este specifică României, deoarece cererea globală pentru astfel de sisteme este foarte mare, iar producătorii nu pot satisface rapid toate țările: „Nu suntem singuri. Toate statele au adoptat măsuri similare, dar producția nu poate ține pasul cu cererea”.
Adaptări după incidentul de la Galați
După incidentul de la Galați, când o dronă zburând la joasă altitudine nu a fost prinsă pe radar, autoritățile au reposat unele sisteme antiaeriene și au instalat altele noi în zonele considerate vulnerabile. Ministrul a caracterizat situația ca o „bornă majoră” în procesul de adaptare a apărării la amenințările cu drone.
„Din scenariile pe care nu le acopeream anterior, câteva în plus sunt acoperite astăzi”, a afirmat Miruță.
Oficialul a precizat totuși că riscurile nu pot fi eradică complet, dar probabilitatea unor incidente similare scade.
