Referendumul atinge una dintre cele mai delicate probleme din agenda politică a Elveției: migrația. În prezent, țara are aproximativ 9,1 milioane de locuitori, iar propunerea prevede că autoritățile ar trebui să intervină dacă numărul acestora atinge 9,5 milioane.
Conform SWI swissinfo.ch, serviciul internațional al radiodifuzorului public elvețian, inițiativa denumită „Sub 10 milioane” obligă guvernul și parlamentul să ia măsuri pentru reducerea migrației nete, adică diferența dintre cei care intră în țară și cei care o părăsesc.
Libera circulație cu UE, nucleul referendumului
Propunerea a fost inițiată de Partidul Popular Elvețian (SVP), o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale rigide privind imigrația.
Susținătorii argumentează că migrația exercită presiune asupra infrastructurii, locuințelor și serviciilor publice. Ei avertizează asupra consecințelor supraaglomerării și susțin că Elveția trebuie să asigure o creștere demografică sustenabilă.
În cazul în care măsurile interne nu vor reuși să limiteze creșterea populației, autoritățile ar putea renegocia acordurile internaționale care favorizează migrația.
În centrul discuției se află acordul de liberă circulație a persoanelor dintre Elveția și Uniunea Europeană, care permite cetățenilor elvețieni și celor din statele UE să trăiască și să lucreze reciproc pe teritoriul celuilalt, în condiții simplificate.
Deoarece majoritatea imigranților în Elveția provin din statele membre ale UE și ale AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb – grup care include Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein), inițiativa ar putea forța, în final, autoritățile să renegocieze sau chiar să renunțe la acordul de liberă circulație cu UE.
Guvernul se opune propunerii
Guvernul și parlamentul elvețian resping inițiativa susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiunea care a lansat referendumul.
Autoritățile îl avertizează pe susținător că limitarea migrației ar putea afecta economia națională, care se bazează pe forța de muncă străină în sectoare precum sănătatea, construcțiile și tehnologia.
Oponenții măsurii argumentează că restricționarea migrației ar putea dăuna relațiilor cu Uniunea Europeană și economiei Elveției, care contează pe lucrători străini pentru a acoperi deficitul de personal calificat și pentru a susține sistemul de asigurări sociale.
Sondajele realizate înainte de vot indicau un avantaj pentru tabăra împotriva inițiativei. La sfârșitul lunii mai, 52 % dintre respondenți spuneau că vor vota „nu”, 45 % erau în favoarea și 3 % rămâneau nehotărâți.
Vot și reforma serviciului civil
În ziua de duminică, alegătorii elvețieni vor decide și asupra unei reforme menite să facă trecerea de la serviciul militar obligatoriu la serviciul civil mai dificilă – o alternativă ce presupune activități de utilitate publică, cum ar fi munca în spitale, instituții sociale sau proiecte comunitare. În Elveția, bărbații sunt obligați să servească în armată, însă pot opta, în anumite condiții, pentru această variantă alternativă.
Guvernul susține că reforma este esențială pentru a menține un număr suficient de soldați în armată, având în vedere tensiunile geopolitice din ultimii ani.
Contra propunerii a fost organizat un referendum susținut de partide de stânga și de organizații civice, care susțin că armata nu se confruntă cu un deficit de personal și că restricțiile suplimentare nu vor rezolva problema.
Tot în acea duminică, în mai multe cantoane elvețiene vor avea loc referendumuri locale. În cantonul Vaud, alegătorii decid dacă introduc un salariu minim regional de 23 de franci elvețieni pe oră, întrucât Elveția nu are un salariu minim la nivel național.
În Geneva, cetățenii votează asupra interzicerii simbolurilor religioase vizibile în parlament.
