Fostul ministru al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a declarat că nu este clar în ce măsură președintele Klaus Iohannis și-a dorit cu adevărat funcția de secretar general al NATO. În opinia sa, strategia folosită de Iohannis pentru a obține această poziție a fost una greșită.
Hurezeanu a subliniat că apelarea la ambasadele României și la consilierii prezidențiali nu era calea potrivită pentru o asemenea ambiție politiciană. El sugerează că poziția și notorietatea internațională ale lui Iohannis ar fi permis o abordare diferită.
Fostul ministru a declarat că președintele Iohannis are dificultățile acum legate de faptul că a plecat într-o undă de mare nemulțumire, dincolo de eșecul pe care l-a avut, și nu se știe de altfel cât și-a dorit-o, cu adevărat.
Hurezeanu a explicat de ce consideră nepotrivit modul în care fostul președinte a încercat să obțină funcția. „Când vrei să fii secretar general NATO, nu apelezi prin ministerul tău de Externe și consilieri prezidențiali, la ambasadele României ca să intermedieze această dorință și să o transforme în realitate”, a subliniat el.
În ceea ce privește relațiile directe la cel mai înalt nivel, Hurezeanu a subliniat că Iohannis avea deja un profil solid în politica europeană și relații directe cu lideri importanți. El a evocat întâlniri la care a fost martor și a oferit exemple concrete din relația fostului președinte cu lideri internaționali.
Fostul ministru a remarcat și o discuție care ilustrează contextul politic de atunci, în care liderii germani nu știau cum e Trump și se cam fereau, iar Trump îi ținea și pe ei la distanță.
În evaluarea sa, Emil Hurezeanu a afirmat că Iohannis se remarca printr-o bună pregătire și capacitate de convingere în plan extern, spre deosebire de prestațiile sale interne.
În final, Hurezeanu a susținut că Iohannis este supărat pentru că a fost perceput drept „principalul țap ispășitor” în cazul anulării alegerilor din noiembrie 2024. El a amintit însă că decizia a fost una colectivă.
