Redacția Gorjul de Azi.RO a obținut o versiune preliminară a bugetului de stat pentru anul 2026, document ce arată cum este planificată distribuirea fondurilor între diferite ministere și instituții publice. Proiectul se află încă în faza de elaborare, iar varianta finală ar trebui ajunsă în Parlament la sfârșitul săptămânii viitoare, ulterior unor noi discuții în cadrul coaliției de guvernare.
Conform documentului examinat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale rămâne instituția primită cu cea mai mare sumă, aproximativ 57,7 miliarde lei, urmată de Ministerul Educației, cu circa 57,3 miliarde lei. Următoarele poziții revin Ministerului Apărării, cu aproximativ 44 de miliarde lei, și Ministerului Transporturilor, cu circa 37,4 miliarde lei. În același timp, cheltuielile destinate pensiilor ar trebui să atungă aproximativ 158 de miliarde lei, reprezentând una dintre cele mai mari sarcină pentru bugetul public.
Profesorul de economie Cristian Păun consideră că actuala concepție bugetară se bazează pe premii mai prudente față de cele din ultimii ani.
„În primul rând și, în primul rând, trebuie menționat că, în general, bugetul pornește de la premise mult mai realiste decât ceea ce s-a făcut în trecut, în ultimii doi-trei ani. Atât pe partea de creștere economică, cât și pe cea de încasări la bugetul statului”, a declarat Cristian Păun pentru Digi24.ro.
Educația pierde fonduri, Apărarea primește creștere
Proiectul analizat indică modificări semnificative în alocările pentru anumite ministere. În cazul Ministerului Educației, bugetul ar trebui să scadă față de anul trecut, în principal datorită reducerii cheltuielilor cu personalul.
„Faptul că la Educație se alocă mai puțini bani vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. De aici a provenit această reducere și cu siguranță a fost luată în calcul în alcătuirea bugetului”, spune economistul.
În schimb, Ministerul Apărării ar trebui să primească mai mulți bani, cel mai probabil pentru proiecte militare și programe europene.
„Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă în cadrul programelor europene de consolidare a capacităților de apărare și a investițiilor în industria de apărare”, a declarat Păun.
Cum sunt distribuiți banii între ministere
Documentul consultat de Gorjul de Azi.RO arată următoarele alocări bugetare:
Ministerul Muncii – 57,7 miliarde lei (comparativ cu 60,6 miliarde în 2025)
Ministerul Educației – 57,3 miliarde lei (comparativ cu 60,2 miliarde în 2025)
Ministerul Apărării – 44 miliarde lei (comparativ cu 36,8 miliarde în 2025)
Ministerul Transporturilor – 37,4 miliarde lei (comparativ cu 43,2 miliarde în 2025)
Ministerul Afacerilor Interne – 34,7 miliarde lei (comparativ cu 33 miliarde în 2025)
Ministerul Agriculturii – 25,9 miliarde lei
Ministerul Sănătății – 22 miliarde lei (comparativ cu 23,6 miliarde în 2025)
Ministerul Dezvoltării – aproximativ 19 miliarde lei (comparativ cu 21,2 miliarde în 2025)
Ministerul Fondurilor Europene – 11,9 miliarde lei
Ministerul Mediului – 5,7 miliarde lei
Ministerul Energiei – 5,6 miliarde lei
Serviciul Român de Informații – 5,1 miliarde lei
Ministerul Justiției – 4,1 miliarde lei
Ministerul Economiei – 3,3 miliarde lei
Ministerul Afacerilor Externe – 1,6 miliarde lei
Serviciul de Telecomunicații Speciale – 1,4 miliarde lei
Serviciul de Informații Externe – 802 milioane lei
Serviciul de Pază și Protecție – 406 milioane lei
Surse politice au declarat pentru Gorjul de Azi.RO că liderii coaliției au examinat documentul prezentat de ministrul Finanțelor, însă acesta nu conținea încă estimatele de venituri și cheltuieli, elemente cruciale pentru alcătuirea finală a bugetului.
Nazare: „Este un buget de responsabilitate și echilibru”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat proiectul bugetului în cadrul coaliției de guvernare și susține that documentul vizează stabilitatea fiscală și investițiile.
„Este un buget de responsabilitate și echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investițiilor şi al fondurilor europene atrase în România, care vor susține relansarea.
Ne propunem reducerea deficitului la 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investițiile se ridică peste nivelul anului 2025 – cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei.
Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiții pentru finanțare mai avantajoasă – toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români.
Bugetul pe 2026 nu este despre promisiuni, ci despre stabilitate, investiții și disciplină. Modul în care construim acest buget transmite semnale despre credibilitatea şi seriozitatea României. Este un buget care susține creșterea economică sănătoasă, pe termen lung.
Aşa cum am mai subliniat, marcăm astfel trecerea de la un model bazat pe consum și cheltuieli curente la un model bazat pe investiții, fonduri europene și disciplină fiscală.
Este un buget realist si onest, construit fără artificii și fără presiune fiscală suplimentară în 2026, după ce măsurile de corecție adoptate anterior (inclusiv eliminarea IMCA și ajustările în regimul microîntreprinderilor) au stabilizat baza de venituri și au permis o planificare bugetară credibilă, orientată spre investiții.
Este un buget al moderației și responsabilității administrative, în care reforma aparatului public și reducerea sporurilor (condiții vătămătoare, fonduri europene, doctorat) conduc la diminuarea ponderii cheltuielilor curente în PIB și creează spațiu fiscal real pentru dezvoltare.
Este un buget de dezvoltare accelerată, care ridică ponderea investițiilor peste nivelul record de 7,2% din PIB de anul trecut și majorează cu aproximativ 30% bugetul finanțat din fonduri europene, integrând PNRR, politica de coeziune și componenta SAFE.
Este un buget dedicat comunităților și autorităților publice locale, cu un nivel istoric al resurselor – de 84 de miliarde de lei față de 76 de miliarde de lei în 2025 – și cu aproximativ 70% din fondurile europene direcționate către proiecte locale și regionale, asigurând astfel cofinanțările necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu.
Este un buget orientat către mediul de afaceri și relansare economică – atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât şi prin stimularea investițiilor productive, deductibilități pentru profitul reinvestit și scheme moderne de ajutor de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și reîntoarcerii capitalului uman din afara țării în România.
Știu că nevoile sunt mari în toate domeniile, însă tocmai de aceea este esențial să rămânem ancorați în realism și responsabilitate. Sunt convins că, prin dialog, transparență și cooperare, vom adopta în curând un buget solid, care să ofere României stabilitate, credibilitate și direcție clară de dezvoltare”, a spus Nazare.
