Deși tulburările de personalitate narcisistă sunt neobișnuite, caracteristicile lor au captivat de mult timp cercetătorii, conform Science Alert.
În ciuda decadelor de investigații, rămâne neclar ce anume provoacă o imagine de sine grandioasă și un sentiment intens de dreptate, fie că este vorba despre antecedentele familiale, experiențele din copilărie sau o combinație a ambelor.
Este o variantă a vechii dispute „natură versus educație”, iar studiile pe gemeni reprezintă unele dintre cele mai precise metode de a despărți firele complicate ale factorilor ce contribuie la această problemă.
Educație „rece”
Recent, datele obținute dintr-un amplu studiu asupra familiilor de gemeni din Germania arată că tendințele narcisiste sunt determinate în principal de genetică, mai mult decât de mediul familial comun.
Aceste concluzii contrazic teoriile psihanalitice tradiționale, care susțin că o creștere „rece” și critică sau laudele exagerate ce generează așteptări nerealiste în copilărie ar juca un rol esențial în apariția trăsăturilor narcisiste.
„Narcisismul este ereditar”, afirmă cercetătorii, „dar în principal din cauza componentelor genetice”.
Studiul a luat în calcul experiențele de viață, trăsăturile de personalitate și informațiile genetice ale peste 1.300 de perechi de gemeni, alături de părinți, parteneri și frați ne-gemi din aceleași familii.
Metodologia studiului
Fiecare participant a completat un test de personalitate, în care i s-a cerut să își exprime gradul de acord cu diverse afirmații.
Adulților li s-a solicitat să evalueze, pe o scară de la 1 la 9, cât de mult sunt de acord cu enunțuri precum „Îmi doresc ca ceilalți să mă admire”, „Vreau ca oamenii să îmi acorde atenție” și „Caut prestigiu și statut”.
Participanților mai tineri li s-a cerut să răspundă, pe o scară de la 1 la 5, la afirmații ca „Sunt cu adevărat o persoană specială” și „Sunt priceput să conving oamenii să facă ce vreau eu”.
La final, părinții și copiii au obținut scoruri comparabile la testul de narcisism, iar autorii susțin că această asemănare este „în întregime explicată prin factori genetici”.
Elementele de mediu comune, cum ar fi stilurile de creștere sau nivelul socio-economic, au avut doar un „rol minor”.
Opinia psihologilor
Deși există variante diferite de narcisism, trăsăturile tipice includ un sentiment exagerat de importanță personală, o nevoie intensă de admirație și atenție, precum și dificultăți în a se conecta și a empatiza cu ceilalți.
Psihologii adesea explică aceste manifestări prin faptul că ele maschează insecurități sau o stimă de sine scăzută, dezvoltate în timpul copilăriei. Tratamentul constă, de regulă, în „terapia prin conversație”, cunoscută și sub denumirea de psihoterapie. Totuși, s-ar putea ca aceste trăsături să fie mai puțin legate de comportamentele învățate decât se credea.
În plus, nu au fost găsite dovezi că factorii de mediu comuni, cum ar fi mediul familial, sunt corelați cu narcisismul. Acest lucru sugerează că stilurile de parenting nu reprezintă, în final, un determinant puternic – atâta timp cât copiii sunt tratați în mod similat.
