Europa accelerează construcţia celei mai mari fabrici de pământuri rare de pe continent, situată chiar la graniţa cu Rusia, în încercarea de a reduce dependenţa strategică de China în aprovizionarea cu magneţi esenţiali pentru tehnologiile moderne. În prezent se duce o bătălie acerbă între Europa, China și SUA pentru a câștiga bătălia pământurilor rare, care au devenit rapid cea mai râvnită resursă a planetei.
Centrul, dezvoltat de compania canadiană Neo Performance Materials și inaugurat în septembrie, își mărește producția într-un moment în care UE încearcă să-și diversifice lanțurile de aprovizionare cu minerale critice. Fabrica se află în orașul industrial Narva din Estonia, separat de Rusia doar de râul Narva, frontieră externă a NATO și a Uniunii Europene.
Analiștii estimează că instalația va juca un rol cheie în reducerea dependenței Europei de importurile chineze, însă avertizează că regiunea are în față un drum lung și dificil pentru a-și îndeplini obiectivele din strategia mineralelor.
Magneții fabricați din pământuri rare sunt indispensabili pentru vehicule electrice, turbine eoliene, smartphone-uri, echipamente medicale, aplicații de inteligență artificială și sisteme de armament de înaltă precizie.
Directorul Neo, Rahim Suleman, a declarat pentru CNBC că uzina este pe cale să producă 2.000 de tone de magneți anul acesta, urmând să crească la 5.000 de tone și mai mult, în condițiile unei piețe „care se extinde extrem de rapid”.
În prezent, aproape toți magneții de pământuri rare utilizați în Europa provin din China, însă fabrica din Narva ar putea acoperi în viitor circa 10% din cererea regională.
„Nu vorbim despre independență, ci despre lanțuri de aprovizionare robuste și diversificate, care reduc riscul de concentrare”, a spus Suleman.
Compania a semnat contracte inițiale cu furnizori importanți din industria auto, precum Schaeffler și Bosch, care livrează piese către Volkswagen și BMW.
Europa se confruntă însă cu numeroase obstacole: deficit de finanțare, reglementări împovărătoare, un lanț de aprovizionare limitat și fragmentat și costuri de producție ridicate. Toate acestea ridică întrebări privind fezabilitatea obiectivelor ambițioase ale Bruxellesului.
Pământurile rare au devenit un punct central în competiția geopolitică dintre SUA și China. Beijingul domină lanțul global, realizând circa 60% din extracția mondială și peste 90% din producția de magneți. Europa este cel mai mare importator al Chinei. Deși China a amânat recent introducerea unor noi restricții la export, cele impuse anterior rămân în vigoare.
Estonia vede proiectul din Narva ca pe un element cheie al tranziției sale economice. Fabrica a primit 18,7 milioane de euro din fonduri europene și reprezintă un exemplu al direcției în care UE dorește să-și dezvolte capacitatea industrială. Oficialii estonieni au salutat investiția, considerând-o esențială pentru modernizarea economiei și pentru adaptarea la tensiunile din comerțul global.
„Este o capacitate de procesare unică și un proiect care a venit exact la momentul potrivit”, a declarat Jaanus Uiga, secretar general adjunct pentru Energie și Resurse Minerale al Estoniei.
