Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a postat, în cursul zilei de luni, pe platforma sa online, un proiect de lege vizând modificarea şi completarea mai multor acte normative din domeniul electoral, menţionând că scrutinurile parlamentare anticipate pot avea loc doar dacă se va ajunge în această situaţie.
Potrivit unui comunicat de presă al AEP, proiectul de lege nu supune la dezbatere şansa organizării unui asemenea vot, ci urmăreşte ca, în eventualitatea unei astfel de consultări, procesul electoral să se deruleze în deplină concordanţă cu Constituţia şi cu garanţiile pe care legislaţia le conferă fiecărui alegător, indiferent de locul unde s-ar afla.
Conform AEP, proiectul de act normativ a fost lansat luni, 28 septembrie 2026, şi este disponibil pe site-ul www.roaep.ro, la secţiunea „Legislaţie electorală – Transparenţă decizională”. Comentariile şi propunerile referitoare la proiectul amintit pot fi expediate la adresa de e-mail [email protected], până în 8 octombrie.
Potrivit art. 63 alin. (2) din Constituţia României, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
„Încă din luna iulie, AEP a arătat (…) că respectarea termenului constituţional de trei luni necesită adaptarea unor termene stabilite de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, şi a atras atenţia asupra problemelor logistice ale organizării unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt, inclusiv în ceea ce priveşte constituirea secţiilor de votare din străinătate”, precizează AEP.
Sursa menţionată subliniază că Legea nr. 208/2015 a fost gândită pentru alegerile la termen, ale căror dată este cunoscută din timp, şi stabileşte că data alegerilor este comunicată publicului cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, iar tot calendarul operaţiunilor electorale este alcătuit pornind de la acest interval.
„În ipoteza dizolvării Parlamentului, această prevedere nu poate fi aplicată simultan cu termenul constituţional, deoarece între momentul dizolvării şi adoptarea hotărârilor Guvernului privind data alegerilor, calendarul electoral şi măsurile organizatorice trec, inevitabil, câteva zile. Proiectul de lege elimină această contradicţie: Guvernul ar trebui să adopte, la propunerea AEP şi a Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile privind data alegerilor, calendarul, cheltuielile şi măsurile tehnice în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, iar data alegerilor trebuie comunicată publicului cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării. Soluţia coincide cu estimarea prezentată de AEP în luna iulie, potrivit căreia respectarea termenului constituţional impune scurtarea cu cel puţin 15–20 de zile a unor etape procedurale, şi garantează că alegerile se desfăşoară în limitele stabilite de Constituţie”, explică AEP.
Aceeaşi sursă arată că a doua raţiune a proiectului de lege este „garantarea efectivă a dreptului de vot al cetăţenilor români din străinătate”, deoarece pentru mulţi dintre ei votul prin corespondenţă reprezintă singura modalitate practică de a vota. Potrivit aceleiaşi surse, această modalitate presupune o succesiune de operaţiuni care nu poate fi scurtată sub un anumit prag: înregistrarea alegătorului, verificarea datelor, tipărirea şi expedierea documentelor electorale la adresa din străinătate, apoi returnarea plicurilor cu voturi în ţară înainte de ziua votării. În prezent, înscrierea în Registrul electoral ca alegător în străinătate începe la o dată fixă din anul alegerilor la termen, astfel că, în lipsa unei reglementări exprese, alegătorii din străinătate ar putea avea la dispoziţie un interval…
