Studiul recent apărut în revista Cell pornește de la premisa că, pe parcursul evoluției, plantele au creat un mecanism extrem de eficient de conversie a luminii în energie. Cercetătorii au extras din spanac structuri numite tilacoizi, elemente ale cloroplastelor implicate în reacțiile fotosintetice dependente de lumină, pe care le-au transformat în nanoparticule denumite LEAF și le-au introdus în celule animale.
Conform autorilor, aceste particule pot fi preluate de celulele mamiferelor și rămân funcționale câteva ore, convertind lumina în molecule energetice. Aceste molecule contribuie semnificativ la metabolismul celular și la neutralizarea speciilor reactive de oxigen, implicate în procese inflamatorii.
În experimentele pe animale, cercetătorii au administrat particulele LEAF sub formă de picături pentru ochi, utilizând un model de sindrom de ochi uscat – o afecțiune caracterizată prin inflamație și acumulare de radicali liberi la suprafața oculară. Tratamentul a condus la scăderea inflamației și la ameliorarea stresului oxidativ în țesutul corneean.
Un punct cheie evidențiat de cercetători este faptul că efectele au apărut chiar și în absența unui iluminat artificial suplimentar, sugerând că lumina ambientală este deja suficientă pentru a activa parțial sistemul.
Autorii susțin că particulele acționează atât în interiorul celulelor, cât și în mediul extracelular, diminuând moleculele oxidative care mențin inflamația. În modelul experimental, acest mecanism a fost adecvat pentru a îmbunătăți parametrii bolii.
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii precizează că abordarea se află încă în stadiul preclinic. Următorul pas va consta în evaluarea siguranței și eficacității la oameni, prin studii clinice.
Echipa de cercetare explorează deja posibilitatea extinderii tehnologiei către alte tipuri de țesuturi, sugerând că „organitele vegetale transplantate” ar putea, în viitor, să constituie o platformă pentru noi terapii bazate pe utilizarea luminii în biologia umană.
