Președintele Ferdinand Marcos Jr. a respins cercetarea inițiată de tribunalul internațional, invocând suveranitatea națională, conform Reuters.
Mii de persoane au fost ucise în campania anti‑drog a predecesorului său, Rodrigo Duterte.
Guvernul din Filipine nu va colabora cu ancheta Curții Penale Internaționale privind campania brutală anti‑narcotice desfășurată în mandatul fostului președinte Rodrigo Duterte, a declarat marți președintele Ferdinand Marcos Jr.
„nu va ridica un deget”
„Consider că este o amenințare la adresa suveranității noastre. Prin urmare, guvernul filipinez nu va ridica un deget pentru a sprijini nicio investigație condusă de CPI”, a afirmat Marcos în fața presei, repetând o poziție pe care o exprimase anterior.
Aceste declarații vin în urma deciziei din iulie a CPI, care a respins contestația Manila și a permis reluarea anchetei privind miile de omoruri produse în cadrul „războiului împotriva drogurilor” al lui Duterte, precum și alte presupuse încălcări ale drepturilor omului.
Marcos a subliniat că investigatori de la CPI pot veni în Filipine „ca persoane obișnuite”, însă fără vreun sprijin din partea autorităților locale.
„străinii nu trebuie lăsați să se amestece în treburile țării”
Această poziție contravine unei declarații făcute săptămâna trecută de ministrul justiției, care sugerase că guvernul ar putea permite ancheta dacă se respectă procedurile legale – o măsură pe care o consideră ilegală tabăra lui Duterte.
Vicepreședinta Sara Duterte, fiica fostului președinte, a susținut și ea că „străinii nu trebuie lăsați să se amestece în treburile țării”, refuzând să participe la orice proces care, în opinia ei, ar afecta sistemul judiciar filipinez.
Filipine s-au retras oficial din tribunalul internațional în 2019
În același timp, fostul purtător de cuvânt prezidențial Salvador Panelo a catalogat o eventuală cooperare cu CPI drept „o capitulare absolută a dreptului nostru suveran”.
Filipinele s-au retras oficial din tribunalul internațional în 2019, după ce Duterte i-a pus la îndoială autoritatea.
Poliția recunoaște oficial 6.200 de decese în operațiunile anti‑drog, dar grupurile pentru drepturile omului susțin că numărul real al victimelor este mult mai mare, acuzând forțele de ordine de execuții sistematice și de mascare a crimelor – acuzații pe care autoritățile le resping.
