Agenția Fitch a retrogradat ratingul de credit suveran al Franței la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, retrăgând celei de-a doua economii din zona euro statutul de AA- și plasând-o la „A+” (calitate medie superioară), în contextul crizei politice în desfășurare și al creșterii datoriei.
Măsura pune presiune asupra noului prim-ministrului desemnat, Sebastien Lecornu, la doar câteva zile de la preluarea funcției, în timp ce acesta se străduiește să formeze un cabinet și să elaboreze un buget pentru 2026 care să poată fi aprobat de un parlament profund divizat.
Ratingul, cel mai scăzut acordat vreodată Franței de o agenție majoră de rating, are o perspectivă stabilă pentru mișcările viitoare, a declarat Fitch, atribuind reducerea acestuia lipsei „unui orizont clar pentru stabilizarea datoriei în anii următori”.
Analiștii au declarat că scăderea ratingului era deja preconizată de piețe. Însă momentul ales pentru această mișcare este incomod pentru Franța și subliniază îngrijorarea crescândă a investitorilor cu privire la capacitatea acesteia de a-și reduce deficitul bugetar, care este în prezent cel mai mare din zona euro.
Președintele Emmanuel Macron l-a numit săptămâna aceasta pe Lecornu, un conservator loial, pentru a forma noul guvern, după ce parlamentarii l-au demis pe veteranul centrist François Bayrou într-un vot de încredere pierdut din cauza planurilor sale de reducere a bugetului cu 44 de miliarde de euro.
Lecornu a devenit al cincilea prim-ministru al lui Macron în mai puțin de doi ani și se confruntă cu o sarcină aproape imposibilă de a promova un buget redus în parlament – încercări care au dus la demiterea ultimilor doi prim-miniștri ai Franței.
„Această instabilitate slăbește capacitatea sistemului politic de a realiza o consolidare fiscală substanțială”, a declarat Fitch într-un comunicat.
Ministrul finanțelor, Eric Lombard, a declarat că a luat act de decizia Fitch, iar Lecornu continuă consultările cu parlamentarii pentru a obține adoptarea bugetului și a restabili finanțele publice.
Retrogradarea Fitch la A+ are consecințe mai grave decât retrogradările recente, deoarece ar putea determina alte agenții să-i urmeze exemplul, ceea ce ar putea duce la vânzarea forțată a obligațiunilor franceze de către investitorii obligați să respecte pragurile de rating.
Datoria Franței a fost supusă presiunilor de când Bayrou a solicitat votul de încredere luna trecută, ducând costurile împrumuturilor la un nivel apropiat de cele ale Italiei, care are a doua cea mai mare datorie din zona euro și un rating de credit mult mai scăzut.
În contextul în care piețele obligațiunilor urmăresc cu atenție situația, Lecornu trebuie să găsească modalități de a reduce deficitul bugetar pentru anul viitor de la un nivel estimat la 5,4% din PIB, deși planul său va fi probabil mai puțin ambițios decât ținta de 4,6% a lui Bayrou. Proiectul său de buget trebuie trimis parlamentului până la 7 octombrie, deși, în caz de nevoie, ar putea amâna termenul până la 13 octombrie.
Pentru a obține un sprijin parlamentar suficient, Lecornu ar trebui să facă unele concesii socialiștilor, inclusiv prin creșterea impozitelor pentru cei bogați și atenuarea reformei pensiilor din 2023, obținută cu greu de Macron. Dar riscă să-i îndepărteze pe legislatorii din propriul partid al lui Macron și pe republicanii conservatori, dacă merge prea departe.
Fostul prim-ministru Francois Bayrou a reacționat pe X la decizia Fitch de a retrograda ratingul suveran al Franței de la AA- la A+. „O țară pe care «elita» sa o conduce spre negarea adevărului este condamnată să plătească prețul”, a comentat Bayrou pe X.
Tweetul fostului prim-ministru a declanșat imediat o avalanșă de reacții. „Tu eşti responsabil. Nu ne vei lipsi”, îi răspunde un internaut. „Ce tupeu”, adaugă altul.
Aceasta este a doua scădere a ratingului Franței de către Fitch din aprilie 2023, agenția invocând atunci tensiunile sociale puternice legate de reforma pensiilor. Dar agenția americană sancționează și incapacitatea celor patru guverne care s-au succedat în decursul unui an de a reduce deficitul public.
„Căderea guvernului în urma unui vot de încredere ilustrează fragmentarea și polarizarea crescândă a politicii interne”, a indicat Fitch în comunicatul său. Apoi a adăugat: „Această instabilitate slăbește capacitatea sistemului politic de a pune în aplicare o consolidare bugetară de amploare”. Agenția consideră acum improbabil ca Franța să-și reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB în 2029, așa cum își propusese guvernul Bayrou înainte de căderea sa.
