Alfred Kammer, șeful secției europene a FMI, a precizat pentru Financial Times că două treimi din subvențiile și scutirile de taxe acordate de statele UE pentru a atenua criza energetică nu sunt direcționate în mod eficient.
El subliniază că, deși inițial s-au luat măsuri modestete pentru a proteja cetățenii de prețurile spirale ale energiei cauzate de tensiunile din Orientul Mijlociu, guvernele din Uniune vor descoperi că e dificil din punct de vedere politic să le renunțe, iar în final vor genera poveri fiscale suplimentare.
„Este evident că statele UE nu „țin cont de lecțiile învățate în 2022””, a declarat Kammer, făcând referire la perioada de după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, când au fost adoptate măsuri de atenuare a creșterii prețurilor la gaz.
Conform lui Kammer, nu toate națiunile „au manifestat prudență în utilizarea spațiului fiscal” în contextul crizei actuale.
„Trebuie să explicăm cetățenilor că, de fapt, cheltuielile pentru măsuri universale reprezintă o metodă extrem de costisitoare de a folosi veniturile fiscale, mai ales când există și alte priorități de finanțat”, a adăugat el.
Situație financiară fragilă
FMI avertizează în continuare că unele state europene se confruntă deja cu vulnerabilități financiare, moștenite din pandemia de COVID‑19 și din războiul din Ucraina.
„Există țări care nu mai dispun de marjă fiscală și nu își permit să ia măsuri fără să lege acestea de ajustări bugetare… Sunt într-o poziție extrem de dificilă din punct de vedere al spațiului fiscal disponibil și trebuie să fie vigilente pentru a nu declanșa reacții adverse ale piețelor”, a explicat Kammer pentru FT.
Conform estimărilor FMI, guvernele UE au alocat echivalentul a 2,5 % din PIB pentru intervenții în sectorul energetic de la izbucnirea conflictului din Ucraina. În contrast, programele anunțate până în prezent în Uniune însumează în medie doar 0,18 % din PIB, conform datelor FMI.
Măsurile de atenuare a crizei energetice pot menține o cerere constantă pe piață
Autoritățile din întreaga lume sunt supuse unei presiuni crescânde pentru a adopta noi acțiuni menite să diminueze efectele conflictului din Orientul Mijlociu.
De exemplu, Germania a anunțat o reducere temporară, pe două luni, a taxelor pe benzină și motorină pentru toți consumatorii, în timp ce Spania alocă 3,5 miliarde de euro pentru reducerea TVA‑ului la produsele energetice. Prim‑ministra italiană, Giorgia Meloni, a dispus, de asemenea, reduceri temporare ale accizelor la carburanți. Și România a adoptat măsuri similare, reducând acciza la motorină.
„Problema acestor măsuri constă în faptul că, odată implementate, criza energetică ar putea dăinui mai mult decât anticipăm, iar costurile ar crește. (…) În fața acestor creșteri de preț, se conturează tendința de a trece la surse de energie alternative”, a concluzionat Kammer.
