Se estimează că, în cursul anului 2023, 2,71 miliarde de persoane la nivel mondial au fost expuse fumului pasiv, numit și fum secundar, amestecul a două categorii de fum inhalat de către nefumători, factor care a provocat 1,66 milioane de decese. Dintre aceștia, 767 de milioane sunt copii cu vârsta sub 15 ani, extrem de vulnerabili, alături de 1,49 miliarde de femei.
Cercetarea „Global burden of Disease” din 2023, apărută în revista „The Lancet”, menționată de Euronews, a evaluat efectele expunerii la fumul de țigară asupra stării de sănătate în mai mult de 204 țări și teritorii, în intervalul 1990–2023.
Fumătorul inhalează „fumul principal” prin filtru, în timp ce nefumătorii respiră predominant fumul secundar. Acesta din urmă nu este filtrat și prezintă concentrații superioare, pe unitate, de substanțe toxice și cancerigene comparativ cu cel inhalat de fumător.
Risc major de boli și pentru nefumători
Potrivit cercetătorilor, fumul pasiv continuă să reprezinte un factor important al pierderilor globale de sănătate, în special prin bolile cardiovasculare și afecțiunile respiratorii la copii.
Contactul cu fumul de tutun s-a dovedit asociat cu numeroase boli: accident vascular cerebral, infecții ale căilor respiratorii inferioare, bronhopneumopatie cronică obstructivă, astm, diabet zaharat tip 2 și cancer al traheei, plămânilor și sânului.
În Europa Centrală, Europa de Est și Asia Centrală, prevalența expunerii a fost de 37,7%, depășind media globală de 33,9%, cu 146 de milioane de persoane afectate.
Fumatul pasiv, mai rar în țările dezvoltate
Referitor la Europa de Vest, majoritatea statelor fac parte din „superregiunea cu venituri ridicate”, care a consemnat progrese notabile în scăderea fumului pasiv. Danemarca și Norvegia au înregistrat printre cele mai mari reduceri mondiale din 1990 încoace, de -48,8 % și -44,3 %.
Cu toate acestea, aproximativ 70% din populația globului nu beneficiază de protecție prin legi ample de interzicere a fumatului.
În 2024, doar 79 de țări, circa 70% din ele situate în America, au atins standardele maxime de protecție stabilite de OMS: toate spațiile publice fără fum sau cel puțin 90% din populație acoperită de legislație.
Partea populației mondiale protejată de legislație cuprinzătoare anti-fumat a trecut de la 3% în 2007 la 33% în 2024, adică 2,6 miliarde de persoane.
Cu toate acestea, autorii au subliniat că, deși politicile de interzicere reduc direct expunerea, sunt necesare și alte măsuri: taxarea tutunului, interdicții de marketing, ambalaje neutre și programe de renunțare.
