Uniunea Europeană (UE) se expune riscului de a deveni marginală în lipsa unei gestionări eficiente a „furtunii perfecte” generate de transformarea ordinii internaționale și conflictele din Iran.
Politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, oferă o perspectivă privind opțiunile disponibile pentru Europa și România
Politologul Corneliu Bjola, cercetător la Universitatea Oxford, explică în ce constau soluțiile potențiale pentru Europa și România în actualitatea care le impune să facă față unor provocări de o scală excepțională, așa cum relatează adevarul.ro.
UE se confruntă cu o concatenare ideală de crize, declanșată de o schimbare de paradigmă și tranziția către o nouă ordine geopolitică. Lasată aparent pe cont propriu de principalul său aliat, Statele Unite, Europa trebuie să gestioneze singură aceste presiuni majore. Situația sa este îngrijorătoare: UE nu deține resurse energetice semnificative, iar SUA, care asigura anterior securitatea europeană, par din ce în ce mai reticente să continue acest rol.
Europa nu a fost o parte negociatoare în criza din Ucraina, la fel că nu a avut un cuvânt de spus în ceea ce privește conflictul din Iran sau în dialogul cu Teheranul. Din ce în ce mai izolată și criticată, lipsită de o politică externă unitară și de forțe armate comune, UE navighează într-un mediu geopolitic extrem de volatil și riscă să-și piardă și mai mult influența. într-un sistem internațional dominat de rivalitatea dintre SUA și China, precum și de agresivitatea Rusiei, Bruxelles-ul are nevoie de o strategie coerentă care să valorifice punctele forte și să compenseze deficiențele.
Care sunt avantajele remase ale Bruxelles-ului în acest context complex
Deși momentul este dificil, UE dispune de atuurile necesare pentru a depăși aceste obstacole, consideră profesorul Corneliu Bjola de la Oxford. Cercetătorul român, care conduce Oxford Digital Diplomacy Research Group, subliniază în analiza sa pentru „Adevărul” capacitățile europene și imperativul unității în cadrul UE. Acest lucru într-un context în care motorul franco-german mai are dificultăți de funcționare, iar țări precum Ungaria, Cehia și Slovacia sunt percepute de unii ca obstacole.
Expertul menționează și agresiunea hibridă desfășurată de Rusia împotriva Europei și modurile în care UE poate răspunde.
„Nu trebuie să investim în sisteme costisitoare, cum ar fi avioanele F-35, care necesită fonduri enorme și nu oferă raportul optim între cost și eficiență pentru nivelul actual de amenințare. Mai degrabă, este necesară o coordonare europeană robustă în domeniul amenințării hibride pentru a contracara sabotajele, campaniile de recrutare și atacurile pe care Rusia le desfășoară în prezent pe continent”, afirmă Bjola.
Imperativul unui liderat clar
Românul nu este de acord cu analiștii care subliniază ezitările și deficitul de leadership al Europei. În opinia sa, Bruxelles-ul va trebui să preia din ce în ce mai multe responsabilități care, până recent, erau delegate, iar UE va fi nevoită să își asigure securitatea proprie, fără a denunța totuși alianța cu Washingtonul.
„Nu aș descrie situația ca una caracterizată prin prea multă ezitare sau o lipsă absolută de leadership. Problema este că, timp de 80 de ani, asigurarea securității europene a fost coordonată de SUA. Washingtonul direcționa constant acțiunile europene. Summitul de la Copenhaga poate fi considerat istoric în acest sens: a fost prima ocazie în care s-au discutat pe bună dreptate probleme cruciale de securitate pentru Europa fără un lider american. Este un semn pozitiv că, în sfârșit, europenii încep să-și formeze propriilecadre de colaborare la nivel de securitate”, explică Bjola.
Aparentul haos datorat lipsei unei politici externe coerente nu trebuie confundat cu incompetența. În realitate, spune Corneliu Bjola, UE are resurse proprii.
„Unii europeni au performanțe excelenți în domenii precum economia sau mediul, unde au tradiție. În securitate, încă se caută un echilibru și nu a consolidat încă un liderat unanim recunoscut”, adaugă el.
De ce este dificil ca Macron și Merz să devină liderii viitorului european
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și noul cancelar german Friedrich Merz, se confruntă amândoi cu problemențe interne semnificative, ceea ce le afectează capacitatea de a-și asuma un rol de conducere la nivel continental.
„Macron era considerat principalul candidat pentru acest rol, dar are obstacole interne serioase. în Germania, Merz a obținut poziția cu greu, datorită unei anumite opoziții istorice față de asumarea unui leadership european pronunțat de către Germania, care ar putea genera tensiuni. Vedem această neîncredere față de Germania, amplificată și de poziția sătă față de Rusia în perioada Merkel, care a afectat grav imaginea țării. Chiar în momentul în care Germania începe să-și asume o poziție mai assertivă în materie de securitate și la nivel european, apariția Merkel la Budapesta și declarațiile sale au reînviat neîncrederea. Mi s-a părut un episod ciudat, exact când Germania încerca să-și definească un profil mai puternic”, susține expertul.
Iranul pune în dificultați economia globală, dar SUA mai dețin o opțiune. Expert: „Este o armă teribilă”
Timpul nu așteaptă pe Europa, iar presiunile nu doar persistă, ci se amplifică, în special după izbucnirea conflictului din Iran. Chiar dacă UE nu este parte directă a luptelor și nu este în opoziție cu Iranul, Europa suferă consecințe economice ca victimă colaterală.
„Cred că soluții vor apărea, pentru că europenii se află sub o presiune mai mare ca oricând. Și ei știu foarte bine ce înseamnă să fii presat atât de Rusia, cât și, posible, de SUA, având în vedere recentele conflicte comerciale legate de tarife”, consideră Bjola.
În acest context, UE va trebui să consolideze în continuare coordonarea în vederea elaborării unei politici externe comune și să accelereze reformele economice esențiale pentru a remedia vulnerabilitățile din ce în ce mai evidente în fața crizei globale.
Care ar putea fi opțiunile României
România, la rândul ei, trebuie să adopte o atitudine mai proactivă, crede Corneliu Bjola. Acest lucru implică faptul că, ca orice stat membru european, România este chemată să propună inițiative proprii și să aducă o contribuție specifică în acest domeniu.
„Ar fi foarte bine ca România să se ridice la un nivel superior, mai ales în această perioadă. Este necesar să se distingă prin expertise, să propună idei clare. Mai ales că are o vulnerabilitate cunoscută în domeniul războiului hibrid. Acest lucru nu trebuie realizat exclusiv prin declarații sau semnale de intenție, ci prin acțiuni mult mai ferme și mai hotărâte decât ce ce s-a întâmplat până acum”, mai adaugă Bjola.
În acest haos geopolitic, China pare a fi principalul câștigător. La polul opus, Rusia își pierde teren, succesele sale militare din Ucraina fiind offsetate de pierderile umane și costurile financiare masive. În mod caracteristic, Moscova nu a reacționat când SUA a intervenit în Venezuela, iar răspunsul său la atacul american asupra Iranului a fost timid.
China beneficiază de faptul că SUA și Rusia își consumă resursele în două conflicte contrare
„China se află într-o poziție diferită. Mai întâi, ea își menține influența în America de Sud, dincolo de incidentul din Venezuela. A făcut numeroase investiții economice în regiune și a solidificat proiectul BRICS. Deși BRICS a apărut inițial ca o inițiativă ruso-chineză, Rusia este, de fapt, marginalizată în ultimele întâlniri.
Principalul beneficiar este China, care își perfectionează diplomația și își construiește o rețea de aliați. Vom vedea cum evoluează. Cert este că China rămâne o putere în ascensiune și Statele Unite sunt conștiente de acest lucru. În timp ce Rusia este progresiv exclusă din multe arenе, China rămâne un actor central. Acest lucru presupune că rivalitatea americană-chineză se va intensifica. Mizele includ Taiwan, dar și America de Sud”, spune Bjola.
China ar avea un interes evident în continuarea atât a războiului din Ucraina, cât și a celui din Iran. Astfel, Beijingul nu poate decât să privească cu satisfacție cum două puteri rivale se consumă într-un conflict, deoarece, deși este aliată cu Rusia, China nu are interesul să devină o Rusie puternică.
În realitate, chinezii continuă să sprijine Rusia doar în măsura în care aceasta nu se prăbușește complet, cu scopul de a submina și mai mult blocul occidental. UE a încercat în repetate rânduri să convingă Rusia să încheie agresiunea împotriva Ucrainei.
„Nu cred că China, în momentul de față, dorește încheierea războiului din Ucraina. Am avut o discuție fascinantă cu Kaja Kallas și un ministru de externe chinez, iar partea chineză a dezvăluit parțial acest dialog. Din cele spuse în conversația cu Kaja Kallas…
