Garda de Mediu: Amenzi RECORD impossibile de evitat în 2026

„Garda Națională de Mediu, rezultate și noi standarde de performanță: 171 de milioane de lei amenzi în primele 10 luni din 2026, cu 49% mai mult față de anul anterior

Conducerea Gărzii Naționale de Mediu s-a întâlnit la Vidraru, județul Argeș, alături de șefii comisariatelor din toată țara, în cadrul ședinței anuale consacrate evaluării activității instituționale și fixării priorităților pentru perioada viitoare. La întâlnire a luat parte și Natalia Intotero, noul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor”, anunță Garda Națională de Mediu.

Reuniunea s-a desfășurat în perioada 28–30 octombrie 2026. A evidențiat rezultatele activităților de inspecție și control, eficiența intervențiilor pe teren și necesitatea unei evaluări care să reflecte cât mai fidel performanța fiecărui comisariat.

La discuții au participat și Teodor Dulceață, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și Raluca Giorgiana Dumitrescu, președinta Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).

Garda Națională de Mediu: Creștere semnificativă a sancțiunilor

Datele analizate indică o creștere considerabilă a amenzilor. În primele nouă luni ale anului 2026, Garda Națională de Mediu a emis 5.919 sancțiuni, totalizând peste 171 de milioane de lei. Comparativ, în aceeași perioadă a anului precedent, au fost aplicate 4.076 amenzi, însumând aproximativ 103,6 milioane de lei.

Creșterea constituie aproximativ 35% privind numărul amenzilor și aproape 49% în ceea ce privește valoarea lor. În același interval, gradul de realizare a planului de control a urcat de la 88% la 90%.

„Dincolo de cifre, una dintre temele centrale ale ședinței a fost modul de cuantificare a eficienței activității Gărzii de Mediu. Debatele au cuprins atât rezultatele structurilor teritoriale, cât și prezentarea unui nou sistem de indicatori de performanță, propus pentru implementare începând cu 2027”, précizează sursa citată.

Nu ne-am oprit la simpla raportare a acțiunilor

„Nu ne-am oprit la simpla raportare a acțiunilor. Am depășit această etapă și valorificăm informațiile strânse în controale pentru a pune la dispoziția ministerului concluziile și analizele noastre de risc. Cifrele și rezultatele constituie baza pe care fundamentăm propunerile de schimbare”, a declarat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu.

Noua metodologie, aflată în fază de testare, urmărește o evaluare mai complexă a comisariatelor. Pe lângă numărul controalelor și al sancțiunilor aplicate, sunt propuse criterii precum gradul de conformare a operatorilor economici în urma măsurilor dispuse, menținerea sancțiunilor în instanță, soluționarea sesizărilor în termenul legal și îndeplinirea obiectivelor de control.

Sistemul propus ia în considerare și indicatorii utilizați de GNM în raportările către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), fiind adaptat specificului activității instituționale. O nouătate este reprezentată de compararea comisariatelor cu profiluri teritoriale și economice similare, dar și de evaluarea progresului fiecărei structuri raportat la propriile rezultate din anii anteriori.

În mine veți găsi un partener

„Prezența ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, a oferit ocazia unui dialog direct cu reprezentanții structurilor teritoriale ale Gărzii Naționale de Mediu, la scurt timp după preluarea mandatului. Discuțiile au cuprins și condițiile în care își exercită activitatea comisarii de mediu, riscurile la care sunt expuși și necesitatea recunoașterii responsabilităților inerente muncii de control”.

„În mine veți găsi un partener. Consider că trebuie să facem un efort comun pentru ca activitatea Gărzii de Mediu să fie respectată, inclusiv prin recunoașterea riscurilor la care sunt supuși comisarii pe teren. Nu poți solicita performanță atâta timp cât nu respecți performanța acestei instituții”, a transmis Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Pe agenda întâlnirii au figurat și aspecte practice ale activității de control: aplicarea prevederilor legale privind protecția speciilor sălbatice, procedurile de înaintare a sesizărilor penale și utilizarea dronelor pentru supravegherea zonelor cu risc de poluare, identificarea depozitărilor ilegale de deșeuri și documentarea situațiilor din teren.

Unul dintre studiile de caz prezentate a vizat acțiunile desfășurate la Sintești, unde utilizarea dronelor, monitorizarea prealabilă a activităților ilegale și colaborarea cu alte instituții au permis o abordare mai complexă a fenomenului gestionării ilegale a deșeurilor. Exemplul a adus în discuție trecerea de la controalele punctuale la intervenții pregătite pe baza analizelor de risc, a informațiilor colectate pe teren și a identificării circuitelor ilegale ale deșeurilor.