Deoarece consensul nu a putut fi obținut miercuri, oficialii UE au programat o nouă rundă de negocieri pentru joi, axată pe ultimul pachet de restricții impuse Rusiei.
Conform informațiilor din POLITICO, Grecia a utilizat din nou dreptul de veto pentru a bloca noile sancțiuni, invocând temeri referitoare la sectorul său de transport al combustibililor.
Mai precis, Atena a manifestat o opoziție fermă față de ideea de a interzice navelor din UE transportul gazelor rusești către piețele non-UE, susținând că astfelă la transportul respectiv ar continua în orice caz, prin simpla reînmatriculare a vaselor în alte țări.
În același timp, Grecia a respins și o variantă de compromis anterior, care ar fi permis navelor-cisternă europene să transporte gaz natural lichefiat (GNL) provenit din Rusia către țări terțe până la începutul anului 2029.
După precizările POLITICO, flota maritimă grecească cuprinde peste 5.000 de unități, care gestionează circa 20% din volumul total de marfă transportat global. În plus, Grecia deține lider mondial în ceea ce privește capacitatea flotei dedicate transportului de GNL.
Noul pachet de restricții depinde de unanimitatea membrilor UE
Inițiativa de sancțiuni pentru a 21-lea rând, transmisă de Comisia Europeană în iunie, conține acțiuni în sectoarele comercial și energetic
, având ca obiectiv asfixierea finanțelor Moscovei.
De regulă, implementarea sancțiunilor este condiționată de acordul unanim de la nivelul celor 27 de state membre, însă autoritățile naționale pot solicita contraparticipări pentru a-și acorda aprobarea.
În perioada recentă, Ungaria a fost singura care a folosit dreptul de veto în legătură cu restricțiile aplicabile Rusiei și, prin aceasta, în raport cu susținerea oferită Kievului.
Noua serie de măsuri vizează reducerea profiturilor Rusiei din petrol și gaze, impunerea de sancțiuni asupra a zeci de bănci suplimentare și interzicerea accesului în blocul european pentru încă 250 de persoane.
