Guvernul Bolojan urmează să aprobe, în ședința de joi, un proiect de lege privind plata pensiilor private. Acest proiect a survenit în urma recomandării prioritare a OCDE referitoare la necesitatea elaborării cadrului legislativ primar cu privire la plata pensiilor private. Guvernul pregătește astfel schimbări importante privind Pilonul II de Pensii, potrivit unui proiect de hotărâre, deponenții nu vor mai putea să retragă toți banii odată, la împlinirea vârstei de 65 de ani, ci lunar, în cuantum de maximum 25% din sumă.
Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăți specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizați de către ASF. Furnizorii de pensii private pot fi administratorii de fonduri de pensii private, societățile de asigurare de viață, societățile de administrare a investițiilor sau societățile de plată a pensiilor private constituite în baza legii.
De asemenea, acest proiect de act normativ stabilește reguli privind înființarea și autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Un fond de plată a pensiilor private va fi administrat de către un furnizor de pensii private, autorizat de către ASF.
Proiectul care se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri va schimba sistemul pensiilor private, astfel încât cei care au acumulat bani în conturile de pensii private să nu mai poată retrage toți banii o singură dată, posibilitate care există în momentul de față. Sumele pot fi accesate la momentul pensionării pentru limita de vârstă. Participanții la pensiile private pot, în legislația actuală, retrage fie toată suma, fie pot face retrageri programate în sume egale, timp de maximum 5 ani.
Un alt proiect de lege vizează aprobarea Acordului-cadru de împrumut – Proiectul privind patrimoniul cultural și istoric din România – dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 și la București la 16 decembrie 2024. Acordul-cadru de împrumut – în sumă de 140 de milioane de euro – vizează realizarea a 14 obiective investiționale cu relevanță națională și europeană, printre acestea regăsindu-se construirea sălii de spectacole a Operei Naționale Române din Iași, construirea unui corp nou de clădire pentru Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, restaurarea și modernizarea în totalitate a Operei Naționale Române din București și construirea unui depozit de decoruri, restaurarea și amenajarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale a României, consolidarea, restaurarea și amenajarea sediului Muzeului Național de Artă Contemporană din București, restaurarea și amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia – Constanța și amenajarea terenului aferent, precum și restaurarea și amenajarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.
Proiectul este prevăzut a fi realizat pe perioada 2025-2033, ceea ce va permite o distribuire a costului proiectului pe mai mulți ani. Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului și al contribuției părții române la finanțarea proiectului, inclusiv taxele și impozitele aferente, se cuprind cumulat în bugetul Ministerului Culturii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinație de la bugetul de stat.
