Alocația bugetară prevăzută pentru anul 2026 se distanțează semnificativ de valoarea totală a restanțelor pe care statul le are față de furnizori, aferente schemelor de sprijin lansate din 2022 încoace, au declarat oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), contacted de Mediafax, precum și cei ai Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), într-un comunicat de presă.
Fondurile alocate reprezintă mai puțin de jumătate din sumele creditorului
Sumele propuse în proiectul de buget pentru 2026, destinate補償ării furnizorilor, sunt de aproximativ 2,5 ori mai reduse comparativ cu valoarea pe care operatorii economici au suportat-o în contul schemei de plafonare a prețurilor și pe care au transmis-o Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru validare, conform calculelor proprii ale Mediafax. Textul se referă la diferența dintre prețul plafonat și prețul contractual real pentru fiecare client, diferență care trebuie compensată de stat conform legislației succesive.
Statul român, prin ANRE, mai are nevoie să verifice și, în lipsa erorilor, să valideze un sumă totală mai mare de 9,3 miliarde de lei, conform cifrelor valabile la data de 9 martie, obținute exclusiv de Mediafax. Această sumă a fost acoperită de furnizorii de energie electrică și gaze naturale în contul schemelor recente de limitare și compensare a prețurilor și pe care statul trebuie să o restituie. Mai exact, suma în cauză este de 9.312.546.012,26 de lei, potrivit surselor Mediafax.
Plafonarea prețului la gaze rămâne
Proiectul de buget prevede alocarea a 3,75 miliarde lei pentru fonduri de compensare a costurilor cu energia, în ipoteza în care mecanismele existente nu sunt suficiente pentru plata integrală a cererilor. Din această sumă, 1,75 miliarde lei sunt destinate Ministerului Muncii — pentru facturile consumatorilor casnici — iar 2 miliarde de lei, Ministerului Energiei, pentru consumatorii non-casnici.
Schemă de plafonare și compensare a prețului la energie electrică a încetat la 31 iunie anul trecut, perioadă de la care se acordă un ajutor de 50 lei lunar pentru persoanele cu venituri modeste, până la sfârșitul anului curent. Schema aferentă gazelor naturale expiră la sfârșitul lunii martie, iar începând cu 1 aprilie se introduce o reglementare care stabilește modul de calcul al prețului pe o perioadă de un an, pentru a se asigura că nu depășește prețul plafonat actual.
Ce pretind furnizorii
Ritmul de validare a sumelor restante a încetinit substanțial în ultimele luni, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, pentru Mediafax.
„Ultima lună pentru care s-a confirmat majoritatea cererilor a fost ianuarie 2024. În anul trecut am observat o viteză foarte mică a verificărilor și un volum foarte redus al sumelor confirmate, dar exista încă un progres săptămânal, deși minimal. Acest progres s-a încheiat în decembrie 2025, de când nu mai observăm nicio mișcare”, a spus Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, în interviu pentru Mediafax.
„Decontarea integrală și finală de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii nu poate avea loc fără confirmarea ANRE. S-au efectuat unele plăți parțiale, dar ele sunt departe de suma finală cu care furnizorii au trebuit să împrumute pentru a finanța schema de ajutor a consumatorilor în acești ani și pe care o solicită într-un mod corect și legal”, a subliniat președintele AFEER.
ACUE: Bugetul de stat pentru 2026 nu acoperă datoriile aferente schemei de plafonare a prețurilor
Federația ACUE alertează, într-un comunicat transmis joi, că alocarea bugetară de 3,75 miliarde lei prevăzută pentru 2026 este insuficientă pentru a acoperi integral obligațiile statului față de furnizorii de energie, rezultate din mecanismul de plafonare a prețurilor aplicat consumatorilor.
Federația ACUE estimează că restanța reală la plată se ridică la aproximativ 6 miliarde lei, în condițiile în care, în 2025, statul a efectuat plăți anticipate reprezentând până la 40% din valoarea cererilor depuse și aflate în proces de evaluare.
„Această magnitudine a fondului necesar ar trebui să fie reflectată în mod realist în bugetul pentru 2026, pentru ca obligațiile restante să poată fi achitate într-un interval de timp rezonabil”, indică oficialii ACUE.
ACUE este o federație reprezentativă la nivelul domeniului energiei electrice, petrolului, gazelor și mineritului energetic, care apără interesele unor companii majore din producția, distribuția, furnizarea de energie electrică și gaze naturale, precum și servicii conexe. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, cu un total de peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro.
„Statul trebuie să își onoreze angajamentele”
Potrivit federației, inițial legislația prevedea un termen de 45 de zile pentru plata sumelor datorate, socotit de la depunerea dosarului de decontare, dar ulterior, datorită întârzierilor, statul a eliminat unilateral prevederile care stabilesc termenele de evaluare și de plată.
Majoritatea cererilor confirmate de ANRE și plătite integral de stat se referă la reduceri de preț prefinanțate de furnizori încă din perioada ianuarie-februarie 2024, ceea ce a transformat termenul inițial de 45 de zile, în practică, într-un interval de aproximativ doi ani, avertizează furnizorii din ACUE.
„Schema de plafonare a prețurilor a fost o măsură depolitică publică necesară pentru protejarea consumatorilor, însă costurile ei nu pot fi transferate pe termen nelimitat către furnizori. Statul trebuie să își respecte angajamentele și să asigure plata sumelor datorate într-un interval rezonabil”, a spus Dana Daraban, director executiv al ACUE.
Oficialii ACUE subliniază că, în ciuda demersurilor repetate pentru găsirea unor soluții care să accelereze procesul de analiză la ANRE și, implicit, plata sumelor prin Ministerul Energiei (pentru non-casnici) și Ministerul Muncii (pentru casnici), în perioada decembrie 2025 – martie 2026 valorile confirmate de ANRE au fost aproape inexistente.
Astfel, spun aceștia, situația este agravată și de nivelul insuficient al creditelor alocate în proiectul de buget pentru 2026, care nu reflectă necesarul real pentru achitarea cererilor deja depuse și aflate în evaluare.
„În realitate, furnizorii au fost obligați să prefinanțeze diferențele de preț generate de schema de plafonare pe perioade foarte lungi, ceea ce generează costuri financiare semnificative și tensionări de lichiditate pentru companii”, a subliniat Dana Daraban.
„Întârzierile grave și sistemate în plata sumelor datorate furnizorilor ridică întrebări serioase cu privire la modul în care statul își păstrează promisiunile față de operatorii economici pe care i-a obligat, prin lege, să aplice o anumită politică publică. Transferarea costurilor unei politici publice asupra operatorilor economici, fără o compensare efectivă și la timp, duce la costuri bancare suplimentare, blocaje de lichiditate și riscuri pentru funcționarea normală a pieței. Mai mult, această situație distorsionează concurența, deoarece furnizorii care au fost supuși pe termen lung schemei de plafonare au suportat constrângeri financiare și operaționale considerabile pentru a respecta legea și pentru a asigura continuitatea furnizării de energie”, au declarat reprezentanții ACUE.
Aceștia accentuează că, pentru buna funcționare a pieței și pentru menținerea încrederii în structurile economice și instituționale, este crucial ca statul să instituie un mecanism de compensare rapid, transparent și previzibil pentru costurile generate de propriile decizii de politică publică.
Prevederile proiectului de buget pe 2026
Potrivit proiectului de buget pentru 2026, în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 „Asigurări și asistență socială”, titlul 57 „Asistență socială” este alocată suma de 1.750.000 mii lei.
În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, titlul 40 „Subvenții”, este prevăzută suma de 2.000.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022.
Art.38. – (1) În anul 2026, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă fondurile disponibile în contul prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și la art. 14 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025 și pentru cei din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei pot efectua plăți din bugetul propriu pentru acoperirea acestora.
(2) În bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 „Asigurări și asistență socială”, titlul 57 „Asistență socială” este prevăzută suma de 1.750.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025.
(3) În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, titlul 40 „Subvenții”, este prevăzută suma de 2.000.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025.
