Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost date în judecată pentru că nu au organizat, în termenul legal de 90 de zile, alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, rămas vacant după ce Nicușor Dan a fost ales președinte al României.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în acest an, nu mai pot fi organizate alegeri la București dacă săptămâna viitoare nu va fi adoptată o hotărâre de Guvern în acest sens, iar Coaliția nu ajunge la un acord pe acest subiect.
Reclamanții – Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru și Asociația Dreptul Urbanismului – cer instanței, în acțiunea depusă la Curtea de Apel București, să oblige Guvernul să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcția de Primar General al Municipiului București.
Ei argumentează că mandatul interimar al viceprimarului a depășit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică. Reclamanții acuză „o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege și de a fi ales”.
Aceștia solicită instanței să constate „nelegalitatea pasivității Guvernului României și a Autorității Electorale Permanente cu privire la obligația prevăzută de lege de organizare a alegerilor locale pentru alegerea primarului general în Municipiul București”.
De asemenea, cer ca AEP să inițieze procedurile corespunzătoare prevăzute de lege și să formuleze către Guvern propunerea referitoare la data alegerilor pentru Primăria Capitalei.
Reclamanții consideră că obligația imperativă de a organiza alegeri în termen de 90 de zile de la constatarea vacanței funcției de primar „nu este una facultativă sau de oportunitate, ci o normă de ordine publică, a cărei nerespectare generează nelegalitatea continuării interimatului și a actelor administrative emise ulterior termenului”.
În opinia lor, această pasivitate administrativă nu reprezintă doar o încălcare a legii, ci și o negare a voinței politice a cetățenilor. „Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege și de a fi ales. Lipsa unei reacții din partea autorităților publice centrale echivalează cu o blocare a procesului democratic, afectând direct ordinea de drept și principiul suveranității populare”, spun ei.
Reclamanții declară că refuzul Guvernului și al AEP de a-și exercita atribuțiile reprezintă un refuz tacit de a aplica legea, contrar principiilor statului de drept și democrației constituționale.
„Această acțiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică și respectul față de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetățenilor la legalitate, la transparență și la demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăți libere, iar a-l refuza prin inacțiune echivalează cu o atingere adusă însăși esenței democrației”, conchid reclamanții în cererea de chemare în judecată depusă la Curtea de Apel București.
