Marine Le Pen, candidatul extremismului de dreapta, încearcă să capitalizeze criza pentru a se poziționa ca varianta capabilă să restabilească ordinea și legalitatea. Totuși, contextul implică și pericole pentru ea. O mare parte a electoratului o vede ca o personalitate politic profund dividerizantă, iar o posibilă victorie a ei în 2027 ar putea îngreuna fracturele sociale evidențiate de revolte, notează Politico.
Jean-Luc Mélenchon, șeful stângii radicale și eventual rival al lui Le Pen în al doilea tur al scrutinului prezențial, procedă de asemenea cu precautie. Adversarii politici îl incrimină pentru că ar fi attizat furia protestatarilor, care a derivat în jafuri și arsuri.
Pentru liderii centristi, confrontați cu obstacole în campania pentru Președinție, criza ar putea constituia o șansă de a obține susținere. Pentru a realiza acest lucru, totuși, este imperativ să se desprindă de președintele Emmanuel Macron, atacat pentru abordarea violențelor naționale.
„Atunci când izbucnește o criză autentică, nu poți ști cum evoluează”, a affirmat un om politic conservator care negociază des cu oficialii partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), condus de Jordan Bardella și Marine Le Pen.
Politico examinează cum tumultele din Franța ar putea modifica perspectivele favoriților la alegerile prezențiale din 2027.
Marine Le Pen ar putea beneficia de criză
Marine Le Pen figurează printre actorii politici favorizați de conjunctura actuală. Chiar și rivalii îi recunosc acest avantaj.
Tumultele de sâmbătă „favorează extrema dreaptă”, a susținut eurodeputata de centru-dreapta Nathalie Loiseau.
„Cercuiesc violențele ca niște vulturii”, a declarat aceasta într-un interviu.
Le Pen s-a străduit deja să apară ca o alternativă la actualul președinte. Duminică, a ținut un discurs adresat francezilor, portrătându-se ca candidatura unei „Franțe pacificate”.
Jordan Bardella, președintele RN, a adoptat un ton chiar mai sever, susținând că formațiunea sa este singura capabilă să restabilească ordinea. A avertizat că jafurile ar putea extinde.
Totuși, dacă violențele persistă sau se agravează, contextul s-ar putea întoarce împotriva RN, partid acuzat de multă vreme că hrănește tensiunile sociale.
Această perspectivă a început deja să fie debătută în interiorul formațiunii.
„Unii susțin că această situație demonstrează că vor izbucni revolte dacă RN ajunge la putere. Dar eu nu sunt de acord”, a declarat Charles-Henri Gallois, unul dintre consilierii lui Bardella.
Jean-Luc Mélenchon, pus în dificultate
Conducătorul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, se află într-o poziție delicată. Acesta se străduiește să își păstreze susținerea protestatarilor, dar și să se despartă de faptele de violență.
Partidul său, Franța Nesupusă, a sprijinit protestele elevilor care au antecedat revoltele de weekend.
Mai mulți reprezentanți ai stângii radicale au luat parte la acțiunile de protest, criticând presupusele abuzuri ale poliției și manifestându-le solidaritatea manifestanților.
În cursa pentru conducerea stângii, dintre Mélenchon și eurodeputatul Raphaël Glucksmann, primul a reușit până acum să captureze o atenție mai mare.
Tumultele de weekend ar putea, totuși, slăbi poziția stângii radicale, mai ales după ce Guvernul și oponenții politici au acuzat-o că a contribuit la înrăutățirea situației.
Édouard Philippe încearcă să se distanțeze de Macron
Pentru Édouard Philippe, candidat de centru-dreapta la Președinție, revoltele reprezintă, de asemenea, o provocare. Fostul prim-ministru încearcă să se desprindă de Emmanuel Macron, criticat pentru absența unei reacții fermă fața de violențele din Franța.
Philippe, care a fost primul prim-ministru al lui Macron, ar putea totuși să capitalizeze criza pentru a demonstra că este capabil să conducă țara și pentru a răspunde criticilor legate de lipsa de dinamism a campaniei sale.
Considerat candidatul centrist cu cele mai bune șanse de a învince extrema dreaptă, Philippe a stagnat în sondaje în ultimele luni și n-a reușit să atragă suficientă atenție în cursa prezențială.
O desprindere de Macron ar putea să-l beneficieze.
Philippe l-a criticat aspru pe președinte după alocuțiunea televizată de duminică seară, în care acesta n-a anunțat nicio măsură concretă de gestionare a crizei.
Raphaël Glucksmann încearcă să câștige teren
Pentru eurodeputatul Raphaël Glucksmann, violențele constituie primul test politic major după ce, la începutul lunii, a câștigat alegerile interne ale Partidului Socialist și a devenit candidatul de centru-stânga la Președinție.
Luni, Glucksmann a adoptat o poziție mult mai fermă decât Mélenchon față de violențele din Franța.
A declarat jurnaliștilor că „este intolerabil ca hoarde de jefuitori să atace simbolurile statului”.
Glucksmann l-a acuzat pe Mélenchon că reprezintă „o rampă de lansare” pentru Marine Le Pen, care ar putea deveni „beneficiara haosului”.
Emmanuel Macron, criticat pentru reacția la violențe
Emmanuel Macron se confruntă cu o vală de critică după alocuțiunea televizată de duminică seară, în care s-a adresat francezilor fără să anunțe măsuri concrete pentru oprirea violențelor.
Președintele a promis că cei care au provocat distrugeri vor răspunde pentru fapte și a solicitat „răspunsuri clare” cu privire la motivele pentru care protestele au degenerat.
Abşența unei reacţii ferme ar putea, totuşi, să-l afecteze ultimele luni de mandat.
„Este deconectat de realitate”, a declarat un oficial regional.
Luni, prim-ministrul Sébastien Lecornu a anunțat restricții de circulație pe timpul nopții în anumite zone, limitarea deplasărilor și interzicerea manifestațiilor publice.
Cu toate acestea, o nouă zi de proteste a fost deja programată pentru sâmbăta viitoare. Există îngrijorări că manifestațiile ar putea evolua într-un mișcare de protest pe termen lung, similară celei „Vestelor Galbene” din 2018 și 2019.
Dacă protestele vor persista, criza ar putea deveni una din temele centrale ale campaniei pentru alegerile prezențiale din 2027.
