Un nou studiu amplu realizat în Statele Unite ale Americii arată că insomnia cronică nu este doar o problemă de odihnă, ci poate declanșa modificări grave în creier, crescând riscul de demență. Cercetătorii de la Mayo Clinic au urmărit peste 2.700 de persoane cu vârste de peste 50 de ani și au descoperit că lipsa somnului favorizează acumularea plăcilor de amiloid și deteriorarea vaselor mici de sânge, două procese care accelerează declinul cognitiv.
Insomnia și riscul de demență
Cercetătorii au urmărit 2.750 de persoane cu vârste de peste 50 de ani, timp de aproximativ cinci ani și jumătate. Anual, voluntarii au efectuat teste detaliate de memorie, iar mulți dintre ei au făcut și scanări cerebrale pentru a măsura doi indicatori importanți ai declinului cognitiv: acumularea plăcilor de amiloid și apariția de mici leziuni în substanța albă a creierului.
Participanții au fost considerați cu insomnie cronică dacă în fișele medicale aveau cel puțin două diagnostice de insomnie la distanță de o lună. Comparativ cu persoanele care dormeau normal, cei cu insomnie cronică au prezentat un declin mai rapid al memoriei și gândirii și au avut cu 40% mai multe șanse să dezvolte tulburări cognitive ușoare sau demență pe durata studiului.
Insomnia cronică pare să accelereze drumul spre demență nu pe o singură cale, ci prin mai multe mecanisme: creșterea nivelului de amiloid, deteriorarea substanței albe și probabil influențarea tensiunii arteriale și a glicemiei. Aceste rezultate se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care arată că modul în care dormim la vârsta mijlocie și ulterior se corelează direct cu performanța cognitivă la bătrânețe.
Prevenția începe devreme
Participanții la studiul Mayo Clinic aveau în medie 70 de ani la început, dar alte cercetări au arătat că un somn de mai puțin de șase ore pe noapte la 50 de ani este deja asociat cu un risc mai mare de demență două decenii mai târziu. Asta sugerează că prevenția nu ar trebui amânată până la pensie. Monitorizarea somnului încă din perioada de mijloc a vieții, alături de controlul tensiunii arteriale, colesterolului și practicarea exercițiilor fizice, reprezintă o strategie eficientă pentru sănătatea creierului.
Nopțile nedormite nu sunt doar o neplăcere. Insomnia cronică accelerează acumularea de amiloid și afectarea vaselor de sânge, împingând creierul spre declin cognitiv – mai ales în cazul persoanelor care poartă deja gena cu risc crescut ApoE4. Somnul de calitate se conturează tot mai mult ca un pilon esențial al sănătății creierului. Rămâne însă de văzut dacă tratarea insomniei poate preveni cu adevărat demența și în ce moment al vieții intervențiile au cel mai mare efect.
