Diplomații europeni au avertizat Kremlinul, săptămâna aceasta, că NATO este pregătită să răspundă cu toată forța la noi încălcări ale spațiului său aerian, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești, potrivit unor oficiali familiarizați cu schimbul de replici.
Într-o întâlnire tensionată de la Moscova, reprezentanții Marii Britanii, Franței și Germaniei și-au exprimat îngrijorările cu privire la o incursiune a trei avioane de vânătoare MiG-31 deasupra Estoniei, săptămâna trecută. Oficialii ruși au negat că avioanele lor ar fi trecut în spațiul aerian estonian și au insistat că nu încearcă să testeze NATO.
Membrii estici ai NATO s-au confruntat cu o serie de încălcări în această lună, care au pus la încercare hotărârea alianței. Președintele Donald Trump a îndemnat, săptămâna aceasta, Ucraina să recupereze tot teritoriul cucerit de Rusia „cu sprijinul Uniunii Europene”.
Un diplomat rus le-a spus europenilor că incursiunile au fost un răspuns la atacurile ucrainene asupra Crimeei. Oficialii au declarat că partea rusă a luat notițe ample în timpul conversației, ceea ce a determinat echipa europeană să speculeze că au fost instruiți să furnizeze o prezentare detaliată a poziției NATO.
Un oficial al guvernului german a confirmat că a avut loc o întâlnire și că ambasadorii au spus Moscovei că incursiunile trebuie să înceteze. Cancelarul Friedrich Merz a declarat joi că își coordonează activitatea cu Parisul, Londra și Varșovia și susține „toate măsurile necesare”.
Articolul 4 al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care declanșează consultări cu privire la o amenințare percepută, a fost invocat doar de nouă ori de la fondarea alianței în 1949 – iar două dintre aceste cazuri au fost în această lună, în urma incursiunilor în Polonia și Estonia.
Totuși, semnele de întrebare privind intențiile Kremlinului reprezintă o dilemă pentru oficialii europeni, care sunt precauți în privința oricărui lucru care ar putea declanșa o escaladare a tensiunilor cu Moscova și le-ar putea îngreuna menținerea unității.
Autoritățile române au monitorizat o dronă rusească care a încălcat spațiul aerian al țării timp de 50 de minute pe 13 septembrie. Decizia de a nu o doborî – invocând riscul de cădere a unor resturi – a fost întâmpinată cu critici.
„Când vine vorba de propria securitate, nu există prioritate mai mare decât să le arăți celor care te testează că ești capabil să-ți protejezi spațiul aerian”, a declarat fostul președinte al României, Traian Băsescu. „Credibilitatea ta este în joc”, a completat el.
CSAT a aprobat abia joi regulile de angajament pentru doborârea aeronavelor. Pentru autoritățile de la București, dilema constă și în lipsa fondurilor și a echipamentului adecvat, potrivit unor oficiali familiarizați cu deliberările.
Doborârea unei drone cu rachete de război — așa cum s-a întâmplat în Polonia luna aceasta — este costisitoare și ineficientă, au declarat oficialii. Sistemele anti-drone similare cu cele desfășurate în Ucraina — precum și instrumentele neletale, cum ar fi bruierea și controlul cibernetic — sunt mai necesare, au subliniat ei.
