Cercetătorii au folosit datele furnizate de satelitul TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite) al NASA – o misiune care cartografiază cerul în căutarea unor ușoare descreșteri ale luminozității stelare generate când o planetă tranzitează fața stelei sale, conform Science Daily.
Concluziile, publicate în jurnalul MNRAS, se bazează pe o examinare amănunțită a observațiilor efectuate pe peste 2,2 milioane de stele în primii patru ani de funcționare a TESS.
Echipa s-a axat pe planetele ce orbitează extrem de aproape de gazdele lor, completând o orbită în sub 16 zile. Această strategie a generat una dintre cele mai precise estimări de până acum privind frecvența acestor planete cu perioadă scurtă.
„Cu ajutorul noului nostru flux de lucru RAVEN am reușit să confirmăm 118 planete noi și să validăm peste 2 000 de candidaţi de înaltă calitate, dintre care aproape 1 000 sunt complet noi”, a declarat prima autoare, dr. Marina Lafarga Magro, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Warwick.
Tipuri rare și extreme de planete identificate
Printre planetele recent corroborate se regăsesc categorii deosebit de interesante: unele au perioade ultra‑scurte, învârtindu‑se în jurul stelei în sub 24 de ore, iar altele fac parte din „deșertul neptunian”, o zonă în care, conform modelelor actuale, se preconizează o lipsă semnificativă de planete.
Studiul a mai scos la iveală sisteme compacte cu mai multe planete, incluzând perechi de corpuri planetare necunoscute anterior care orbitează aceeași stea.
Estimarea frecvenței reale a acestor planete
Folosind acest set de date atent verificate, cercetătorii au depășit limitele descoperirilor izolate și au putut investiga tipare la scară largă. Într-un studiu complementuar publicat în MNRAS, au cuantificat prezența planetelor apropiate în jurul stelelor asemănătoare Soarelui, cartografiind rezultatele în funcție de perioada orbitală și dimensiunea planetară cu un nivel de rezoluție fără precedent.
Rezultatele indică că aproximativ 9‑10 % dintre stelele de tip solar găzduiesc o planetă apropiată. Acest procent este în acord cu constatările anterioare ale misiunii Kepler a NASA – un telescop spațial ce a măsurat ratele de apariție ale planetelor – însă noua analiză reduce incertitudinile cu un factor de până la zece.
Echipa a realizat, de asemenea, prima măsurare directă a rarității planetelor din „deșertul neptunian”, demonstrând că acestea apar la doar 0,08 % dintre stelele similare Soarelui.
„Pentru prima dată putem cuantifica cu precizie cât de gol este acest «deșert»”, a remarcat dr. Kaiming Cui, cercetător postdoctoral la Warwick și autor principal al studiului privind distribuțiile planetare.
Împreună, aceste cercetări evidențiază modul în care inovațiile în inteligența artificială transformă domeniul astronomiei.
Ce reprezintă RAVEN
RAVEN este o platformă automată concepută să răspundă uneia dintre cele mai mari provocări ale astronomiei: convertirea cantităților masive de date adunate de telescoapele spațiale în descoperiri fiabile.
Sistemul procesează datele provenite de la milioane de stele pentru a identifica scăderile minuscule de lumină provocate de tranzitul planetelor în fața acestora.
Ulterior, RAVEN folosește inteligența artificială antrenată pe simulări realiste pentru a filtra semnalele false, cum ar fi cele generate de stele binare sau zgomotul instrumental, și, în final, confirmă statistic candidații cei mai promițători.
