Asistenții conversaționali bazați pe inteligența artificială (AI) pot fi deosebit de convingători în a determina un alegător să își schimbe afilierea politică, chiar și atunci când aceste programe informatice se bazează pe informații eronate, potrivit concluziilor formulate în două studii științifice publicate recent.
Cele două studii, apărute în revista americană Science și în cea britanică Nature, dezvăluie că anumiți alegători își schimbă opțiunea de vot după ce au purtat o discuție cu un asistent conversațional programat să îi convingă pe interlocutorii săi.
În cadrul sondajelor efectuate în Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Polonia, participanții au fost întrebați despre preferința lor pentru un candidat în raport cu un altul, utilizând o scară de la 0 la 100.
Experimentele efectuate ulterior cu modele de inteligență artificială generativă, precum GPT-4 de la OpenAI și alternativa sa chineză DeepSeek, au arătat că aceste programe AI pot influența opiniile politice ale participanților.
Astfel, opțiunea respondenților care îl susțineau inițial pe republicanul Donald Trump a crescut cu 4 puncte pe o scară de 100 de puncte în ceea ce o privește adversara sa democrată Kamala Harris.
Experimente similare, efectuate pe susținătorii candidaților opoziției din Canada și din Polonia înainte de alegerile federale și prezidențiale din 2025, arată variații mai mari. Respondenții și-au schimbat opiniile cu până la 10 puncte după ce au discutat cu un astfel de asistent AI.
Potrivit lui David Rand, profesor de științe informaționale la Universitatea Cornell din Statele Unite și totodată unul dintre principalii autori ai celor două studii publicate, aceste efecte pot influența o proporție semnificativă din totalul deciziilor de vot.
„Atunci când am întrebat oamenii cum ar vota dacă alegerile ar avea loc astăzi, aproximativ unul din zece respondenți din Canada și Polonia și-a schimbat părerea”, a declarat el într-un e-mail pentru AFP. „Aproximativ unul din 25 în Statele Unite a făcut același lucru”, a adăugat el, subliniind totuși că „intențiile de vot nu sunt întotdeauna aceleași cu voturile reale” exprimate la urne.
Tactici persuasive ale AI
Studiile au arătat că cea mai comună tactică utilizată de chatboturi pentru a-i convinge pe interlocutori era aceea „de a fi politicoși și de a furniza dovezi”, chiar dacă, într-o mică proporție, faptele și dovezile citate de chatboturi erau inexacte.
Chatboturile programate să nu utilizeze probe factuale au fost considerate mult mai puțin persuasive în ceea ce privește capacitatea lor de a influența opțiunile de vot.
O monitorizare a participanților efectuată o lună mai târziu a arătat că efectul persuasiv se redusese la jumătate în Regatul Unit și cu două treimi în Statele Unite. „În științele sociale, orice dovadă a unui efect persistent după o lună este relativ rară”, a subliniat David Rand.
