La scurt timp după declarația Oanei Gheorghiu, ministrului interimar al Energiei, Bogdan Ivan, a precizat într-un amplu mesaj publicat pe Facebook că sarcina de a asigura funcționarea companiei revine statului român, menționând că acesta deține 77,15% din acțiuni prin Ministerul Energiei, iar Fondul Proprietatea deține 21,55%.
După ce Gheorghiu a susținut că fosta directoare a firmei ar fi fost numită în scop politic, Ivan a subliniat că „Primăria Craiova nu face parte din acționariat, nu administrează compania, nu semnează memorandumuri, nu aprobă finanțări și nici nu decide asupra certificatelor CO2”.
În comunicatul său, Gheorghiu a afirmat că statul român trebuie să plătească o amenda de 120 de milioane de euro pentru că nu a achiziționat la timp certificatele de emisii de carbon (CO2).
În replică, Ivan a invocat că Guvernul „ar fi trebuit să găsească soluții pentru achiziția certificatelor CO2 și pentru menținerea în funcțiune a uneia dintre capacitățile esențiale ale Sistemului Energetic Național”.
„Certificatele CO2 reprezintă obligații legale privind emisiile rezultate din producția pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă generezi energie pe cărbune, plătești pentru emisiile produse. Iar banii ajung la stat, nu la Primăria Craiova. În 2024, compania a fost nevoită să împrumute aproape un milion de certificate CO2, deoarece îi lipseau aproximativ 70 de milioane de euro pentru achiziția lor. Pentru a garanta împrumutul, activele companiei au fost puse ca garanție la EximBank”, a declarat Ivan.
Miniștrul interimar al Energiei a susținut că în 2025 a propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparații și pentru cumpărarea cazanelor de apă caldă necesare pe timpul iernii, dar nu a primit semnătura prim-ministrului, iar un alt memorandum nu a depășit etapa de avizare.
Ivan explică de ce finanțarea a fost pierdută
În legătură cu fondul nerambursabil din PNRR de 162 de milioane de euro, pierdut în 2023 de statul român pentru realizarea unei noi centrale la Craiova, Ivan a comentat:
„Problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a constat în faptul că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul în timp util și realist, având în vedere termenele foarte strânse ale PNRR și complexitatea unei investiții energetice majore. Când calendarul devine imposibil, constructorii nu își asumă riscuri pe care statul nu le-a evaluat corect”, a afirmat Ivan.
Oficialul a amintit că în 2023, Ministerul Energiei, atunci condus de PNL, a semnat contractul pentru noua centrală pe gaz de 295 MW din Craiova: o investiție de peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei au fost finanțate nerambursabil prin PNRR.
Conform ministrului, „capacitatea proiectului corespundea logicii de decarbonizare prevăzute în PNRR: înlocuirea grupurilor existente pe cărbune cu o capacitate similară, dar cu emisii mult reduse, pe gaz”.
„Poți avea opinii politice diferite, dar nu poți transfera responsabilitatea unei companii de stat spre o primărie doar pentru a obține un efect pozitiv în declarațiile publice. Mai ales când documentele oficiale arată exact contrariul”, a concluzionat Ivan.
