Conform oficialităților raportate de Le Figaro, Produsul Intern Brut (PIB) al celei de-a patra celei mai mari economii din lume a înregistrat o creștere de 0,3% în perioada aprilie-iunie, comparativ cu trimestrul anterior.
Această performanță este însă inferioră creșterii de 0,5% din primul trimestru și nu a atins prognozele experților consultați de Bloomberg, care prognozau o expansiune constantă de 0,5%.
Consecințele scăderii valorii yenului
Economia niponă a reușit să rămână pe un drum ascendent, deși dificultățile de aprovizionare cu petrol, generate de tensiunile politice implicând Iranul, au influențat climatul economic, conform acestuia.
Inflația (excluzând alimentele proaspete) a revenit în creștere, ajungând la 1,6% în luna iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, din cauza prețurilor ridicate la resursele energetice. Japonia depinde masiv de importurile de hidrocarburi.
Mai mult, deprecierea yenului — care a atingut un minim al ultimelor 40 de ani față de dolar, înainte de intervențiile coordonate ale Statelor Unite și Japoniei pentru stabilizarea monedei — duce la o creștere a costurilor pentru produsele importate.
Totuși, slăbirea yenului aduce beneficii exportatorilor japonezi, care câștigă competitivitate pe piețele externe și profită de cererea crescută pentru componente electronice esențiale pentru inteligența artificială.
Prin urmare, exporturile din Japonia au avut în iunie cea mai puternică dinamică din noiembrie 2022, cu o creștere anuală de 19,3%, impulsionate de deprecierea monedei și de vânzările de echipamente pentru fabricarea semiconductorilor.
Acțiuni de susținere
La nivel intern, autoritățile din Tokyo au încercat să limiteze presiunea inflaționistă. Pe lângă planul de relansare economică din finalul anului 2025 și reducerile fiscale pentru sectorul energetic, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi a introdus în primăvară noi măsuri de sprijin pentru sectorul consumului casnic.
Tot la sfârșitul lunii iulie, Takaichi a comunicat că, pentru a combate inflația, guvernul va reduce semnificativ cota de TVA pentru alimente, de la 8% la 1%, începând din aprilie anul viitor.
Un alt motor al creșterii în al doilea trimestru a fost evoluția pozitivă a salariilor, sprijinită de performanțele solide ale companiilor și de o piață a muncii cu cerere ridicată.
Veniturile nominale au avansat cu 3,4% în iunie față de anul trecut, după creșterea de 3,3% din luna mai, depășind astfel rata inflației.
„Impactul negativ al prețurilor ridicate la petrol se va diminua, iar legătura dintre creșterea veniturilor și nivelul cheltuielilor se va consolida pe măsură ce trece timpul”, a estimat Banca Japoniei la sfârșitul lunii iulie.
