Dezinformarea agresivă din partea Rusiei se amplifică în contextul alegerilor parlamentare din septembrie, din Republica Moldova. Falsurile care vizează Moldova au ajuns și în atenția publicației The Economist, care a publicat un articol care relatează despre strategia Kremlinului de a le răspândi.
Potrivit publicației, unul dintre cele mai recente falsuri de amploare, răspândite din Rusia, îl vizează pe președinta Maia Sandu, care ar fi plătit 400.000 de dolari pentru „spermă obținută ilegal” de la vedete din comunitatea LGBT, inclusiv cântărețul Elton John. Acesta a apărut după ce persoane neidentificate au clonat un site american de presă de can-can. Pe acest site clonat a fost publicată informația falsă despre Maia Sandu, care ulterior a fost preluată de presa rusă.
Maia Sandu a declarat că acest tip de dezinformare este unul dintre cele zece moduri prin care Rusia încearcă să intervină în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Șefa statului a numit această tactică drept unul dintre cele zece tipuri de ingerință în alegeri, orchestrate de Rusia. Printre alte metode de interferență, șefa statului a menționat cumpărarea voturilor și pregătirea paramilitară, anul trecut, a sute de cetățeni ai Republicii Moldova de către instructori ruși în Serbia și Bosnia.
The Economist notează că scopul Rusiei este să „preia controlul” asupra Republicii Moldova, în care se vorbește parțial română, parțial rusă. În 2024, guvernul Moldovei, condus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu, a deschis negocierile de aderare la UE. În cazul în care PAS ar pierde alegerile, acest proces ar putea fi suspendat.
Referendumul din octombrie anul trecut a fost aprobat cu doar 50,3 % dintre voturi, iar luna următoare, Sandu a fost realeasă cu o mică majoritate pentru un al doilea mandat. Potrivit serviciilor de informații ale Moldovei, în ambele alegeri au fost organizate scheme de cumpărare de voturi din Rusia de către Ilan Șor, un oligarh fugar condamnat pentru rolul său în furtul a 1 miliard de dolari din băncile Moldovei în 2014.
Sondajele arată că PAS conduce cu peste 35% dintre voturi, dar probabil va pierde majoritatea absolută în Parlament. La putere ar putea ajunge un guvern pro-rus, sau PAS ar putea fi forțat să formeze o coaliție cu partide pro-europene doar cu numele, ale căror lideri au avut legături cu Rusia în trecut.
The Economist notează că economia joacă un rol important în alegeri. Dacă alinierea la Europa și rezistența față de Rusia sunt percepute ca implicând creșterea prețurilor la gaz și electricitate, mulți „pro-europeni moderați gândesc «nu, nu, nu, nu vreau asta»”.
Un alt oligarh fugar, Vlad Plahotniuc, a fost arestat la Atena pe 22 iulie. Înainte de a fugi în 2019, Plahotniuc a petrecut câțiva ani ca lider neoficial al Moldovei. El a fost acuzat în legătură cu frauda bancară de 1 miliard de dolari, deși neagă că ar avea vreo legătură cu aceasta.
The Economist notează că dacă domnul Plahotniuc ar fi extrădat în Moldova „în cătușe” înainte de alegeri, acest lucru ar ajuta fără îndoială partidul. Acum zece ani, Maia Sandu era o curajoasă activistă anticorupție și lideră a opoziției, care ducea o luptă donquijotească împotriva lui Plahotniuc și a oligarhilor săi. Astăzi, ea este președintă, iar el se află în arest.
Purtătorii de cuvânt ai Rusiei, spune Maia Sandu, încearcă să sperie moldoveni afirmând că PAS va implica țara în războiul din Ucraina. De fapt, spune ea, este exact invers: alegerea partidelor pro-ruse ar pune Moldova la dispoziția eforturilor de război ale Rusiei. Ar putea, de asemenea, să-i readucă la putere pe Șor și Plahotniuc – și nu în cătușe.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie. Pe 30 iulie 2025, președinta Maia Sandu a declarat că Rusia vrea să controleze Republica Moldova din toamnă și pregătește o imixtiune fără precedent în alegeri. Potrivit șefei statului, Kremlinul investește în mai multe proiecte, iar analizele instituțiilor statului arată „10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova”.
Doar prin criptomonedă se planifică finanțări de 100 milioane de euro, a precizat șefa statului. Maia Sandu a mai spus că „sunt implicate și entități din alte țări, dar care la fel sunt finanțate din Federația Rusă”. Informațiile au fost comunicate urmare a ședinței Consiliului Suprem de Securitate.
