Autoritățile din Irak trag un semnal de alarmă în ceea ce privește conservarea monumentelor din leagănul civilizației: mii de ani de istorie sunt în pericol de a dispărea din cauza eroziunii cu care se confruntă orașele antice din sudul Irakului, în contextul schimbărilor climatice.
Condițiile meteo aspre și uscate sporesc salinitatea din sol și avariază monumentele istorice aflate în ruinele unor orașe precum Ur – locul nașterii patriarhului biblic Avraam, și Babilon – capitala magnifică a unor imperii de odinioară.
Dunele de nisip provoacă deteriorarea părții nordice a Ziguratului din Ur, un masiv templu-piramidă construit în urmă cu peste 4.000 de ani pentru zeița Lunii, Nanna.
„Combinația de vânt și de dune de nisip duce la eroziunea secțiunilor nordice ale structurii”, a spus Abdullah Nasrallah, arheolog în cadrul departamentului de antichități din provincia Dhi Qar, unde este localizat orașul Ur.
Templul, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, este unul dintre cele mai bine conservate exemple de arhitectură antică din Mesopotamia, care oferă informații despre practici religioase și ritualuri sacre din vremea imperiului sumerian, pe timpul căruia a înflorit una dintre primele civilizații ale omenirii.
„În timp ce cel de-al treilea strat (al ziguratului) s-a deteriorat deja din cauza descompunerii și a schimbărilor climatice, eroziunea a început acum să afecteze și cel de-al doilea nivel”, a spus Nasrallah.
În apropiere, depozitele de sare provoacă eroziunea cărămizilor din lut din Cimitirul regal din Ur, descoperit de arheologul britanic Sir Leonard Woolley în anii 1920 și care acum riscă să se prăbușească.
„Aceste depozite de sare au apărut din cauza încălzirii globale și a schimbărilor climatice – ceea ce a dus la distrugerea unor părți importante din cimitir”, a spus Dr. Kazem Hassoun, inspector în cadrul departamentului de antichități din Dhi Qar.
„În cele din urmă, depozitele vor provoca prăbușirea completă a cărămizilor din lut care alcătuiesc cimitirul”, a spus Hassoun.
Irakul se confruntă cu creșterea temperaturilor și cu secete severe, care au determinat creșterea nivelurilor de salinitate în regiunile din sud, unde fluviile Tigru și Eufrat se unesc înainte de vărsarea în Golful Persic.
Mai departe de Eufrat, siturile arheologice din Babilonul antic sunt de asemenea în pericol. Acestea necesită atenție și restaurare urgente, iar lipsa fondurilor rămâne o provocare, a declarat pentru Reuters Dr. Montaser al-Hasnawi, director general al Ministerului pentru Cultură și Turism din Irak.
Irakul a îndurat deja decenii de conflicte care i-au pus în pericol structurile istorice – de la războiul cu Iranul în anii 1980 la Războiul din Golf la începutul anilor 1990, invazia condusă de Statele Unite din 2003, urmată de insurgența violentă și de mărirea și decăderea grupului Statul Islamic.
Cele mai recente provocări sunt schimbările climatice, care alterează întregul ecosistem al țării, nu doar prin periclitarea viitorului agricol, ci și prin periclitarea amprentei sale istorice.
În Babilon, nivelurile ridicate de salinitate pun în pericol materialele pe bază de lut ale structurilor antice, pe zidurile cărora sunt încă vizibile desene sumeriene elaborate.
Materiile prime provin direct din solul care, la acea vreme, avea o salinitate mai redusă. Acest lucru l-ar fi putut face mai puțin sensibile la schimbările climatice, dar practicile improprii de restaurare din deceniile anterioare au crescut vulnerabilitatea acestor structuri vechi, a spus Hasnawi. Salinitatea în creștere impune de urgență refacerea lucrărilor defectuoase de restaurare.
„Problema salinității este în creșterii atât la suprafață, cât și subteran. Acest lucru va duce la distrugerea multor orașe care se află subteran”, a spus Hasnawi.
