În a doua zi după Duminica Rusaliilor, luni, 9 iunie, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Ziua mai este cunoscută și sub denumirea de Lunea Sfântului Duh sau Luna Cincizecimii și marchează continuarea praznicului Rusaliilor.
Penticostarul este perioada de 50 de zile care începe odată cu Învierea Domnului (Paștele) și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților (15 iunie 2025). În această perioadă, toate duminicile și unele zile din săptămână au rânduieli liturgice speciale, menite să reflecte bucuria și învățătura Învierii și a pogorârii Duhului Sfânt.
La sinodul II ecumenic, ținut în anul 381 la Constantinopol, a fost respinsă învățătura lui Macedonie, care afirma că Sfântul Duh este o „creatură”. Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez și s-a marturisit că Sfântul Duh purcede din Tatăl și: „este împreună cu Tatăl și cu Fiul închinat și mărit”.
Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi așa cum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Întru această zi, prăznuim pe însuși Preasfântul și de viață făcătorul și întru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”.
Deși Duhul Sfânt este sărbătorit odată cu întreaga Treime în ziua de Rusalii (Pogorârea Duhului Sfânt), a doua zi este dedicată în mod special persoanei Duhului Sfânt. Această zi vine ca o completare teologică, subliniind rolul și lucrarea Sa în viața Bisericii și a credincioșilor.
Sărbătoarea accentuează faptul că mântuirea este opera întregii Sfintei Treimi: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Astfel, după ce Rusaliile marchează în mod solemn pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli, Lunea Sfântului Duh pune în lumină participarea Duhului Sfânt în lucrarea de sfințire și susținere a Bisericii.
Pogorârea Duhului Sfânt este considerată nașterea bisericii creștine. Lunea Sfântului Duh vine ca o continuare a acestei teme, întărind ideea că Duhul este prezent permanent în biserică, în Taine, în rugăciune, și în viața credincioșilor.
În a doua zi de Rusalii nu există interdicții religioase stricte impuse de biserică, însă, de-a lungul timpului, tradiția populară românească a păstrat o serie de obiceiuri cu caracter restrictiv, menite să reflecte respectul față de această sărbătoare.
În această zi nu se muncesc pământurile și nu se fac munci grele în gospodărie. Se spune că cine muncește în această zi poate fi pedepsit de iele.
Potrivit superstițiilor nu este indicat să mergi singur prin păduri, poieni sau la răscruci de drumuri, pentru că acolo ar bântui „ielele”.
În a doua zi de Rusalii nu este indicat să dormi afară sau sub cerul liber, mai ales în zone izolate. Potrivit superstițiilor, spiritele necurate pot influența omul nepregătit sau neprotejat.
„Sfântă Treime, Tată, Fiule şi Duhule, Preaînalte Dumnezeule, Împărate şi Făcătorule a toată veşnicia, Care ne-ai cinstit pe noi cu chipul Tău şi ai scris împrejur în chipul văzut al firii noastre asemănarea Fiinţei Tale nevăzute, fă-ne să aflăm milă şi har în ochii Tăi, ca să Te putem slăvi în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale, împreună cu toţi sfinţii care din veac au bineplăcut Ţie”.
