România începe anul 2026 cu o veste neobișnuită în ultimii ani: bugetul general consolidat a înregistrat excedent în luna ianuarie, pentru prima oară începând din 2019. Guvernul condus de Ilie Bolojan raportează un surplus de 0,85 miliarde lei și o creștere impresionantă a veniturilor de aproape 18%, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală și a unei colectări mai eficiente.
Execuția bugetară arată o creștere solidă a încasărilor și o restrângere a cheltuielilor, într-un cadru în care autoritățile menționează consolidare fiscală și rigoare bugetară.
Veniturile au crescut cu 17,9%: Impozitul pe dividende și TVA, motorii creșterii
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au totalizat 55,12 miliarde lei în ianuarie 2026, avansând cu 17,9% față de aceeași lună a anului anterior. Ca pondere în PIB, veniturile au urcat cu 0,25 puncte procentuale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 9,02 miliarde lei, înregistrând o creștere de 31,4%. Această evoluție a fost puternic influențată de încasările din impozitul pe dividende, care au crescut cu 59,7%, datorită distribuirilor concentrate la sfârșitul anului 2025, în urma modificărilor legislative. Totodată, impozitul pe salarii a crescut cu 13,7%, evoluție susținută și de eliminarea unor scutiri fiscale pentru angajații din domeniile construcțiilor, agriculturii, industriei alimentare și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 18,46 miliarde lei, cu o creștere de 8,2%, reflectând extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025.
Un alt factor important al creșterii a fost TVA-ul. Încasările nete au atins 13,06 miliarde lei, cu 23,9% mai mult față de ianuarie 2025. Restituirile de TVA au totalizat 4,73 miliarde lei, autoritățile evidențiind că menținerea la zi a acestora este crucială pentru lichiditatea companiilor.
Veniturile din accize au crescut cu 7%, ajungând la 3,67 miliarde lei, în timp ce veniturile nefiscale au urcat cu 28,2%, până la 5,21 miliarde lei, incluzând sume din vânzarea certificatelor de emisii. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au însumat 2,28 miliarde lei, cu o creștere de 33,9%.
Cheltuieli mai mici cu 6%: Reduceri la bunuri și servicii, control la salarii
În ceea ce privește cheltuielile, statul a cheltuit 54,27 miliarde lei în ianuarie 2026, cu 6% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. Ca procent din PIB, cheltuielile au scăzut de la 3% la 2,7%.
Cheltuielile de personal au fost de 13,54 miliarde lei, în scădere cu 0,47 miliarde lei, datorită reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială. Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus cu 11,8%, iar cele cu dobânzile au scăzut cu 7,9%.
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 22,74 miliarde lei, în creștere cu 2%, în contextul măsurilor prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Investițiile au totalizat 3,62 miliarde lei, iar peste 72% din această sumă a reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din cadrul financiar 2021–2027 și prin componentele de grant și împrumut din PNRR.
Nazare: „Este esențial că am crescut veniturile și am ținut sub control cheltuielile”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că rezultatele din prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor adoptate.
„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare. Este esențial că am reușit să creștem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menținut un control strict asupra cheltuielilor curente. Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în același timp, cu moderație și responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menținută pe tot parcursul anului”, a declarat ministrul.
Acesta a subliniat că prioritatea rămâne managementul eficient al finanțelor publice și finanțarea investițiilor din fonduri europene și PNRR, considerate motorul de creștere sustenabilă a economiei românești.
