MEDIAFAX 35. 2022 – Rusia invadează Ucraina. România își deschide porțile pentru ucrainenii care fug din calea războiului. Lumea înotului, CUCERITĂ de David Popovici

De 35 de ani, MEDIAFAX se află acolo unde au loc evenimentele esențiale. A fost componentă a istoriei României postdecembriste, raportând în timp real momentele care au transformat politica, societatea și viața cotidiană.

Anul 2022 a modificat fundamental contextul de securitate al Europei și a adus provocări majore pentru România. Pe 24 februarie, Rusia a pornit invazia la scară largă a Ucrainei, declanșând o criză umanitară care a forțat milioane de oameni să evacueze locuințele. România s-a transformat într-una dintre principalele țări de tranzit pentru refugiații ucraineni, iar autoritățile, organizațiile umanitare și voluntarii s-au mobilizat pentru a le oferi sprijin. În același timp, inflația și scumpirile la energie, combustibili și alimente au afectat puterea de cumpărare a populației. Într-un an marcat de război și incertitudine, sportul românesc a avut totuși un motiv important de mândrie: la doar 17 ani, David Popovici a câștigat titluri mondiale și europene la înot, devenind unul dintre cei mai valoroși sportivi ai generației sale.

Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, izbucnirea războiului a însemnat un flux continuu de informații, reacții și actualizări, într-un context în care evenimentele se succedau oră câte una, iar publicul avea nevoie să înțeleagă atât evoluția conflictului, cât și consecințele sale pentru România.

„Operațiunea militară specială” a lui Putin

În primele ore ale dimineții de 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin făcea un anunț care a scântiat întreaga lume: a lansat o „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei. Invazia urma după mai multe luni de tensiuni militare și după opt ani de conflict în estul țării, început în 2014, odată cu anexarea Crimeei de către Rusia și luptele din Donbas.

În prima zi de război, atacurile vizau mai multe direcții, inclusiv Kievul. Acea zi urma să devină începutul unui conflict care a determinat milioane de ucraineni să fugă din calea războiului și să-și părăsească, implicit, țara.

În acele prime ore, MEDIAFAX a monitorizat evoluția evenimentelor și a publicat materiale explicative, declarații oficiale și informații despre reacțiile internaționale. Printre primele materiale s-a numărat discursul integral al președintelui rus, publicat dimineața zilei de 24 februarie.

„Discursul integral al președintelui Rusiei Vladimir Putin: Dragi cetățeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas și la problemele cheie ale asigurării securității Rusiei însăși”, reprezintă începutul articolului publicat în dimineața zilei de 24 februarie 2022 de MEDIAFAX.

Pe măsură ce informațiile veneau din mai multe zone ale Ucrainei, MEDIAFAX a relatat evenimentele și prin intermediul unui format de tip live text, care permitea actualizarea continuă a celor mai importante evoluții. În aceeași zi, MEDIAFAX a prezentat reacții internaționale, decizii ale guvernelor europene, dar și anunțuri ale autorităților ucrainene sau ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind situația de pe front.

„Vladimir Putin a anunțat că Rusia va desfășura o „operațiune militară specială” în Ucraina, relatează Reuters. Putin a avertizat că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conștiința guvernului ucrainean și a spus că este încrezător că militarii ruși-și vor face datoria”, a scris MEDIAFAX în deschiderea live textului din 24 februarie 2022.

Invazia a provocat o criză umanitară majoră și a determinat Uniunea Europeană să activeze, pentru prima dată, mecanismul de protecție temporară destinat persoanelor strămutate în masă. Măsura le-a permis refugiaților eligibili să beneficieze de drepturi de ședere, acces la piața muncii, educație și asistență medicală, fără să fie nevoiți să parcurgă imediat procedura obișnuită de azil.

Mobilizare umanitară în România

Pentru România, care are o frontieră terestră de aproximativ 650 de kilometri cu Ucraina, războiul a însemnat o schimbare majoră a contextului de securitate, dar și o mobilizare umanitară de amploare.

Pe 26 februarie 2022, MEDIAFAX relata despre măsurile luate de autorități la punctele de frontieră din Siret și Sighetu Marmației pentru a facilita primirea persoanelor care fugeau din calea războiului.

„Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat, sâmbătă, că au fost instalate corturi pentru cetățenii ucraineni intrați deja în România care au ales să își aștepte rudele sau prietenii care se apropie de punctul de trecere a frontierei. ⟪Au fost instalate corturi pentru ca oamenii să nu aștepte în frig, să poată să își aștepte rudele și prietenii într-o zonă încălzită, ferită de ploaie. De asemenea, va continua acest proces de instalare de corturi încălzite pentru voluntarii care asigură activitățile de sprijinire a celor care intră în România, dar și pentru presă⟫, a afirmat Cărbunaru”, nota MEDIAFAX la acel moment.

Angajați IGSU ajută refugiați ucrainieni, la Vama Siret, Suceava, sâmbătă, 26 februarie 2022. Mii de cetățeni ucraineni părăseau țara de teamă de război, în timp ce Rusia atacase capitala Kiev și alte orașe. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

Gara de Nord din București și alte stații feroviare au devenit puncte importante pentru preluarea și îndrumarea persoanelor care decideau să-și continue călătoria spre alte state europene sau aveau nevoie de cazare în România.

Autoritățile române au organizat măsuri de primire și sprijin în colaborare cu organizații internaționale, ONG-uri și voluntari. Au fost amenajate centre de informare și asistență, au fost puse la dispoziție locuri de cazare și soluții de transport, iar instituțiile statului au încercat să gestioneze fluxul de persoane care intra în țară.

După o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele Klaus Iohannis a anunțat, la 1 martie 2022, înființarea unui hub logistic destinat colectării și transportului donațiilor internaționale pentru Ucraina și pentru cetățenii ucraineni.

„⟪Am decis astăzi înființarea pe teritoriul țării noastre a unei facilități logistice, un așa-numit hub, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni. Totodată, am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiații din Ucraina și a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre⟫, a mai spus Klaus Iohannis”, scria MEDIAFAX pe 1 martie 2022.

În paralel cu măsurile instituționale, societatea civilă s-a mobilizat rapid. Românii au donat alimente, haine, produse de igienă și alte bunuri necesare, iar voluntarii au contribuit la distribuirea ajutoarelor, traducerea informațiilor și găsirea unor locuri de cazare pentru familiile sosite din Ucraina.

Un exemplu al acestei mobilizări a fost campania „Sectorul 6 pentru Ucraina”, despre care MEDIAFAX a relatat pe 28 februarie 2022. Locuitorii sectorului au donat cinci tone de produse, care au ajuns ulterior la tabăra de refugiați din Sighetu Marmației.

„Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Vom continua să fim alături de refugiații ucraineni. În acest moment, căutăm soluții optime pentru cazarea câtorva dintre cei care ajung în București și am cerut oferte din partea hotelierilor. Lucrăm sub coordonarea Prefecturii Capitalei. Campania ⟪Sectorul 6 pentru Ucraina⟫ a debutat sâmbătă, 26 februarie, și, în tot acest timp, 156 de persoane cu suflet mare au dăruit tone de produse”, a scris MEDIAFAX la acel moment.

Gestionarea fluxului mare de refugiați și mulțumirile adresate României

În primele săptămâni ale războiului, când fluxul de refugiați era unul semnificativ, voluntarii au ajutat la traducere, distribuirea ajutoarelor, găsirea unor locuri de cazare și orientarea familiilor care soseau împreună cu copii.

În paralel, autoritățile au colaborat cu agențiile ONU și cu instituțiile europene pentru gestionarea fluxurilor de persoane. România a devenit astfel un important coridor de tranzit pentru refugiații care se îndreptau spre vestul Europei, dar și o țară în care o parte dintre ucraineni au ales să rămână temporar sau pe termen mai lung.

Sprijinul acordat de România refugiaților a fost remarcat și la nivel european. Pe 3 martie 2022, în timpul unei vizite la București, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulțumit autorităților și cetățenilor români pentru ajutorul oferit persoanelor care fugeau din calea războiului.

„Domnule președinte, mă aflu astăzi aici pentru a vă mulțumi dumneavoastră și cetățenilor români cu inimi bune pentru primirea cu brațele deschise a oamenilor care fug de războiul din Ucraina. În acest moment întunecat, unitatea noastră și solidaritatea cu Ucraina și cu victimele acestui război atroce oferă o rază de lumină. (…) România a furnizat medicamente Ucrainei. Sunteți un exemplu strălucitor de solidaritate europeană și vreau într-adevăr să vă laud și să vă mulțumesc”, a spus Ursula von der Leyen la acel moment, cu ocazia unei vizite la București, potrivit relatărilor MEDIAFAX.

Dincolo de datele oficiale și de măsurile adoptate de autorități, agenția a relatat și despre experiențele personale ale celor nevoiți să-și părăsească locuințele. Într-un articol publicat pe 22 martie 2022, care prelua un reportaj Reuters, MEDIAFAX prezenta povestea unor refugiați ucraineni care au ales să rămână în România, dar care trăiau cu teama că războiul s-ar putea extinde.

„Un exemplu de persoană care a decis să rămână în România este Maria, care a acordat un interviu pentru Reuters. Ea a plecat din Kiev împreună cu fiica sa Amelia, fiul…