MEDIAFAX 35. 2024: România, între aderarea parțială la Schengen și ANULAREA alegerilor prezidențiale. Un an electoral fără precedent

De 35 de ani, MEDIAFAX este prezentă acolo unde au loc evenimentele esențiale. A constituit parte din istoria României postdecembristă, raportând în timp real momentele care au modelat politica, societatea și viața cotidiană.

Anul 2024 a reprezentat un moment de referință pentru România, marcat de două evoluții majore: integrarea parțială a țării în spațiul Schengen și organizarea tuturor celor patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. În același timp, ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale și decizia Curții Constituționale de a anula scrutinul au declanșat o criză politică și instituțională fără precedent în perioada postdecembristă.

Pentru MEDIAFAX, 2024 a însemnat luni întregi de relatări despre confruntările politice, rezultatele scrutinurilor și evoluțiile instituționale care au schimbat cursul alegerilor prezidențiale. Într-un an în care evenimentele s-au succedat rapid, iar deciziile autorităților au generat reacții atât în țară, cât și în străinătate, MEDIAFAX a monitorizat fiecare etapă, de la anunțurile privind aderarea la Schengen până la decizia CCR din decembrie.

România intră parțial în spațiul Schengen

Pe 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, fiind eliminate controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime.

Intrarea parțială a însemnat că românii au putut călători către alte state Schengen pe cale aeriană sau maritimă fără controalele sistematice specifice frontierelor externe ale spațiului. La aeroporturi, acest lucru a presupus reorganizarea fluxurilor de pasageri, astfel încât călătorii către destinații Schengen să nu mai treacă prin controlul de frontieră aplicat anterior.

Bogdan Despescu, chestor general de poliție trece pe lângă un banner cu mesajul ‘Bun venit în Schengen!’ după intrarea României în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, în terminalul Sosiri din Aeroportul Internațional ‘Henri Coanda’ din Otopeni, duminică, 31 martie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Decizia fusese anunțată încă de la finalul anului precedent. Pe 30 decembrie 2023, MEDIAFAX relata că statele membre conveniseră aplicarea acquis-ului Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime, începând din martie 2024.

„Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria. În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024”, a scris MEDIAFAX pe 30 decembrie 2023.

Eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime nu a însemnat însă și aderarea deplină. Austria a continuat să se opună, invocând în principal preocupările legate de migrația ilegală și de protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pe 26 februarie 2024, MEDIAFAX relata despre poziția ministrului austriac de Interne de atunci, Gerhard Karner, care susținea continuarea procesului de aderare etapizat, fără a oferi garanții privind eliminarea controalelor terestre.

„Ministrul austriac a vorbit despre acordul cu România și Bulgaria privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, începând cu 31 martie. ≪Cred că este foarte important să facem acest pas acum și să nu filozofăm despre următorul≫, a spus Karner, referindu-se la o decizie unanimă a UE și reducând și mai mult așteptările privind aderarea deplină”, a relatat MEDIAFAX într-un material publicat pe 26 februarie 2024.

La 30 martie, în ajunul intrării în vigoare a măsurii, MEDIAFAX publica și un material explicativ despre schimbările care urmau să se aplice în aeroporturi și porturi.

„Începând cu data de 31 martie vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetățenii statelor Schengen, controalele la frontierele aeriene și maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră. Însă, polițiștii de frontieră vor fi în continuare prezenți în incinta aeroporturilor și vor efectua acțiuni polițienești punctuale și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale”, a scris MEDIAFAX pe 30 martie 2024.

Un bărbat își scanează pașaportul la porțile automate de control al pașapoartelor Non-Schengen, în timpul unei vizite media în terminalul Plecări al Aeroportului Internațional ‘Henri Coanda’ după intrarea României în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, în Otopeni, duminică, 31 martie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Pe 9 decembrie 2024, Austria anunța oficial faptul că nu se va mai opune aderării României la Schengen-ul terestru.

„≪După Schengen aerian, Schengen terestru este acum deschis României și Bulgariei≫, a declarat Karner, adăugând că cererile Austriei privind combaterea imigrației illegale au dus la o scădere a numărului de migranți interceptați în apropierea graniței Austriei cu Ungaria, cea mai frecventată rută de intrare în țară, relatează Reuters”, a scris MEDIAFAX pe 9 decembrie 2024.

Trei zile mai târziu, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. După 13 ani de demersuri, România obținea astfel acordul pentru integrarea deplină în Spațiul Schengen.

MEDIAFAX a urmărit decizia în regim de live text, centralizând anunțurile oficiale și reacțiile politice apărute pe parcursul zilei.

„Decizia a fost luată joi la Consiliul JAI de la Bruxelles. Anunțul oficial va fi făcut de autorități la finalul ședinței. Decizia privind extinderea spațiului Schengen cu granițele terestre vizează și Bulgaria. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a fost printre primele care au felicitat cele două țări. (…) Decizia se va aplica începând de la 1 ianuarie anul viitor. Totuși, controale aleatorii se vor mai face încă șase luni”, a relatat MEDIAFAX pe 12 decembrie 2024.

Super-anul electoral 2024: patru rânduri de alegeri

România a traversat în 2024 un calendar electoral neobișnuit de aglomerat. Cetățenii au fost chemați la urne pentru alegerile europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare, într-un an în care campaniile s-au suprapus, iar strategiile partidelor au fost influențate de succesiunea rapidă a scrutinurilor.

• 9 iunie – alegerile europarlamentare și locale 

Primul mare test electoral al anului a avut loc pe 9 iunie 2024, când românii au votat atât pentru reprezentanții țării în Parlamentul European, cât și pentru primari, consilii locale, consilii județene și președinții consiliilor județene.

La europarlamentare, alianța electorală PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, conform rezultatelor oficiale publicate de Parlamentul European. AUR s-a clasat pe locul al doilea, cu 14,93%, urmată de Alianța Dreapta Unită, cu 8,71%. UDMR și SOS România au trecut, de asemenea, pragul electoral, iar independentul Nicu Ștefănuță a obținut un mandat. România a avut 33 de reprezentanți în legislativul european.

La alegerile locale, PSD și PNL au obținut cele mai multe mandate la nivel național, deși rezultatele au variat de la o localitate la alta. Pe 10 iunie 2024, MEDIAFAX a realizat și un amplu material privind rezultatele alegerilor locale din principalele orașe ale țării, printre care Bacău, Suceava, Craiova, Galați, Sibiu și Constanța.

În București, Nicușor Dan a câștigat un nou mandat de primar general, după cum relata MEDIAFAX pe 10 iunie 2024, citând datele furnizate la acel moment de Autoritatea Electorală Permanentă.

• Toamna: competiția pentru fotoliul de la Cotroceni 

În a doua parte a anului, atenția s-a mutat asupra alegerilor prezidențiale. Primul tur a fost programat pentru 24 noiembrie, iar al doilea pentru 8 decembrie.

Principalii candidați proveneau din zone politice diferite: Marcel Ciolacu, din partea PSD, Nicolae Ciucă, din partea PNL, Elena Lasconi, din partea USR, George Simion, din partea AUR, și Mircea Geoană, candidat independent. În cursă s-au înscris și alți candidați independenți sau reprezentanți ai unor formațiuni politice, printre care și Călin Georgescu.

Candidatul independent la alegerile prezidențiale 2024, Călin Georgescu, își depune dosarul de candidatură la Biroul Electoral Central, în București, marți, 1 octombrie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

Înaintea votului, MEDIAFAX a publicat materiale informative despre procedurile de vot în țară și în străinătate, atribuțiile președintelui României și programele electorale ale candidaților. Un material amplu, dedicat tuturor celor înscriși în cursă și principalelor lor propuneri politice, a fost publicat cu două zile înaintea primului tur.

Campania a fost marcată de teme precum economia, nivelul de trai, războiul din Ucraina, relația României cu Uniunea Europeană și NATO, dar și de nemulțumirea unei părți a electoratului față de partidele tradiționale.

• 1 decembrie – alegerile parlamentare

La numai o săptămână după primul tur al prezidențialelor, românii au fost chemați din nou la urne pentru a alege deputații și senatorii. Data scrutinului a coincis cu Ziua Națională a României.

Alegerile parlamentare au confirmat fragmentarea scenei politice. PSD a obținut cele mai multe voturi pentru Parlament, urmat de AUR, PNL și USR. S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au intrat, la rândul lor, în legislativ. UDMR a trecut pragul electoral.

MEDIAFAX a urmărit scrutinul în regim de live text, atât în ziua votului, cât și în ziua…