România se află în curs de a deveni cel mai mare producător de gaze din UE, datorită proiectului său din Marea Neagră, Neptun Deep. Cu un an înainte de începerea exploatării, însă, modul în care situl va fi protejat împotriva unui eventual atac rus rămâne incert.
Proiectul Neptun Deep va face din România cel mai mare producător de gaze din Europa
Extracția de gaze din proiectul Neptun Deep, programată pentru 2027, ar trebui să plaseze România în fruntea producătorilor europeni. Amplasamentul, localizat în Marea Neagră, va majora treptat până la dublarea producției naționale anuale de gaz natural. Situat la 170 de kilometri de coasta românească, zăcământul, operat de Romgaz și OMV Petrom cu o investiție de circa 4 miliarde de euro, pare o țintă ideală pentru Rusia.
„Scenariul cel mai probabil este ca Neptun Deep să fie vizat de Rusia. Acest proiect concură direct cu exporturile sale de gaz către Europa”, explică Oana Popescu-Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center.
Atacurile cu drone, sabotarea cablurilor submarine… amenințările de război hibrid actuale sunt greu de gestionat pentru vasele românești, proiectate în anii 1980. „România s-a pregătit pentru atacuri convenționale. Dar un atac deschis al Rusiei împotriva infrastructurii unui stat membru NATO pare puțin probabil, față de un atac hibrid, care este mult mai probabil”, analizează fostul general Cătălin Mihalache.
Detectarea droneilor
Pentru a face față, România intenționează să achiziționeze, prin Fondul European SAFE, radare noi capabile să desemneze obiecte mici și sisteme anti-drone. Contractele vor fi însă semnate abia la sfârșitul lunii mai.
„Nu este încă imposibil, dar deja este târziu”, observă Oana Popescu-Zamfir. Pentru că simpla plasare a comenzilor nu este suficientă: este necesar și timpul de producție a sistemelor și de instruire a personalului. Termenul, cu un an înainte de intrarea în funcțiune, este extrem de strâns.
Pentru operațiuni în larg, marina română are la dispoziție trei fregate, câteva corvete și nave de atac rapid. O corvetă turcească de nouă generație, din clasa Hisar, echipată cu radare și sonar moderne, va fi livrată la sfârșitul verii. Tunuri anti-drone ar trebui instalate până la sfârșitul anului la bordul a două fregate.
Deficitul de nave
Flota actuală nu este însă suficientă pentru a acoperi cei 25.000 km² ai zonei economice exclusive a României – aproximativ suprafața totală a Bretaniei. Călătoria insuficientă a vaselor complică organizarea unor patrule regulate în jurul Neptun Deep.
Ministerul român al apărării consideră posibilitarea solicitării sprijinului Turciei și Bulgariei. Din începutul anului 2024, un acord de cooperare militară leagă cele trei țări riverane Mării Negre pentru a combate minele plutitoare. „Toate trei manifestă un interes tot mai mare pentru extinderea acestui acord la protejarea infrastructurilor critice maritime”, observă George Scutaru, directorul general al New Strategy Center.
Nave ale unor companii americane încă operează în zona aflată în construcție, pentru a fora puțurile de extracție. „Dar când vor pleca la începerea exploatării, nu va mai rămâne decât pavilionul românesc. Va fi mult mai simplu pentru ruși să lanseze un atac”, se îngrijorează Oana Popescu-Zamfir.
Izvor: LesEchos, traducere Rador Radio România
