Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Apărării a subliniat că state precum Polonia și Estonia au recurs la acest mecanism în condiții similare și a pus sub semnul întrebării reticența autorităților române de a cere consultări urgente în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Fifor a adus în discuție și declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și ale celui al Apărării, Radu Miruță, care a susținut că România întârzie în dezvoltarea capabilităților anti‑dronă și că cererile de sprijin suplimentar din partea NATO au fost depuse din februarie și aprilie.
„Dacă România solicită de mult timp măsuri suplimentare de protecție, recunoaște existența amenințării și admite că răspunsurile primite până acum nu sunt suficiente, de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?”, a întrebat liderul social‑democrat.
Conform lui Fifor, Articolul 4 nu implică o escaladare militară și nici nu declanșează mecanismul de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5; este, în schimb, un instrument politic și strategic prin care un stat aliat poate cere consultări atunci când consideră că securitatea sa este periclitată.
Social‑democratul a amintit că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după ce a început invazia rusă în Ucraina, și a argumentat că situația actuală de securitate justifică o nouă cerere către Alianță.
„După ce o dronă rusă lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național, provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4, ci de ce România nu a făcut-o până acum”, a declarat Mihai Fifor.
În încheiere, acesta a îndemnat autoritățile să convoace urgent consultări în cadrul Consiliului Nord‑Atlantic și să folosească toate instrumentele pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția membrilor pentru a asigura securitatea națională.
