Ministerul Culturii de la Roma a comunicat că Alessandro Giuli nu va lua parte nici la evenimentele premergătoare, nici la ceremonia oficială planificată pentru 9 mai. Această decizie apare pe fondul revenirii Rusiei la Bienala de Artă de la Veneția, după o absență din 2022, anul invaziei în Ucraina, conform raportului Euronews.
Pavilionul Rusiei, sub semnul controverselor
Reintegrarea Rusiei a primit undă verde din partea conducerii Bienalei de la Veneția, condusă de președintele Pietrangelo Buttafuoco. Decizia a stârnit critici din partea autorităților italiene, a instituțiilor europene și a mai multor state membre UE. Deși pavilionul va fi prezent, acesta va rămâne închis pentru public pe toată durata expoziției și va fi accesibil doar presei în intervalul 6‑8 mai. Această situație a creat tensiuni în guvernul italian: ministrul Infrastructurii, Matteo Salvini, a susținut participarea Rusiei, argumentând că arta ar trebui să unească, nu să excludă. În același timp, ministrul Culturii a criticat gestionarea deciziei, cerând chiar demiterea unui reprezentant al ministerului din conducerea Bienalei.
Reacții la nivel european
Comisia Europeană a condamnat hotărârea de a permite întoarcerea Rusiei și a amenințat cu suspendarea a aproximativ două milioane de euro din finanțarea evenimentului. Mai multe state membre au solicitat oficial revizuirea participării Rusiei, invocând sancțiunile impuse în contextul conflictului din Ucraina. În paralel, juriul Bienalei a anunțat că Rusia și Israelul nu vor fi eligibile pentru premiile, inclusiv Leul de Aur, invocând acuzațiile de crime de război formulate de Curtea Penală Internațională împotriva liderilor celor două state – Vladimir Putin și Benjamin Netanyahu. Conducerea Bienalei a apărat decizia, comparând instituția cu un „ONU al artei”, unde nicio națiune nu ar trebui exclusă. Criticii susțin însă că evenimentul de la Veneția nu poate ignora contextul geopolitic și responsabilitatea morală.
