Cercetarea, apărută în revista Nature Neuroscience, a examinat informații genetice aparținând aproape 4.000 de persoane diagnosticate cu TOC, tulburări cronice de tic sau ambele combinații. Coordonarea aparține unor savanți de la Universitatea Rutgers din SUA.
Până în prezent, specialiștii reușiseră să descopere doar patru gene cu un grad ridicat de siguranță asociate acestor tulburări. Noua evaluare a extins substanțial lista, ajungând la 36 de gene.
Cercetătorii au studiat exomul, segmentul genomului care furnizează instrucțiunile pentru sinteza proteinelor și care reprezintă circa 1% din întregul material genetic. Baza de date a inclus peste 2.400 de perechi părinte-copil și mai mult de 1.500 de persoane analizate separat.
Concluzii sunt utile și pentru înțelegerea relației dintre cele două afecțiuni. Aproximativ jumătate dintre bolnavii cu ticuri cronice manifestă și comportamente obsesiv-compulsive, în timp ce până la 30% dintre cei cu TOC au antecedente de ticuri.
Genele legate de TOC participă la formarea creierului
Pentru a identifica mecanismele biologice subiacente, savantii au comparat informațiile genetice cu hărți ale creierului uman, ale maimuțelor rhesus și ale șoarecilor.
Cercetarea a dezvăluit dovezi suplimentare că TOC și tulburările cronice de tic sunt asociate cu funcționarea defectuoasă a circuitului cortico-striato-talamo-cortical, o rețea cerebrală responsabilă cu controlul impulsurilor, mișcarea, formarea obiceiurilor și procesarea informațiilor.
Genele asociate riscului au prezentat niveluri ridicate de expresie în mai multe regiuni cerebrale, inclusiv cortexul, striatul și talamusul, atât în perioada prenatală, cât și după naștere. În etapa postnatală, cercetătorii au observat o expresie semnificativă și la nivelul cerebelului.
Studiul a identificat și implicarea unor neuroni excitatori care transmit semnale către alte zone ale creierului și facilitează comunicarea între diferite regiuni cerebrale.
Cele 36 de gene asociate cu TOC și ticurile pot avea efecte majore
Impactul unora dintre genele descoperite este substanțial. Cercetătorii estimează că acestea pot amplifica, în medie, riscul de apariție a acestor tulburări de aproximativ 57 de ori, iar în situații extreme creșterea poate atinge 210 ori.
Dintre cele 36 de gene identificate, 30 au fost asociate simultan cu TOC și tulburările cronice de tic, ceea ce indică o suprapunere genetică importantă între cele două afecțiuni.
„Aceste gene nu acționează individual. Ele acționează în rețele”, a explicat Jay Tischfield, genetician la Universitatea Rutgers și unul dintre autorii principali ai studiului. Potrivit cercetătorului, această abordare ar putea permite elaborarea unor tratamente care să vizeze rețele întregi de gene și căi neuronale.
Genele asociate cu TOC au legături și cu autismul
Cercetarea a identificat și conexiuni între unele dintre genele asociate cu TOC și ticurile cronice și alte tulburări de neurodezvoltare, printre care tulburarea de spectru autist, întârzierile de dezvoltare și schizofrenia.
În același timp, genele respective nu au prezentat același grad de suprapunere în cazul unei afecțiuni de control, boala cardiacă congenitală, care poate avea și ea o componentă ereditară, dar nu este legată de dezvoltarea sistemului nervos.
Cercetătorii consideră că noile descoperiri ar putea servi, pe termen lung, la dezvoltarea unor tratamente personalizate, adaptate profilului genetic și circuitelor cerebrale implicate în cazul fiecărui pacient.
Numărul mare de gene identificate oferă, de asemenea, noi posibile ținte pentru industria farmaceutică. Cercetătorii evidențiază că trecerea de la doar câteva gene cunoscute la peste 30 de ținte potențiale ar putea deschide noi direcții pentru dezvoltarea medicamentelor.
