Prima legătură dintre boală și anumite tipuri de căpușe a fost descoperită în urmă cu aproape 15 ani. Spre deosebire de alte afecțiuni transmise prin aceste insecte, sindromul alfa‑gal nu provine din bacterii sau viruși, ci dintr-o reacție imună la o moleculă de zahăr cunoscută sub denumirea de alfa‑gal.
Conform Associated Press, alfa‑gal se găsește în carnea majorității mamiferelor, cum ar fi vită, porc și miel, dar nu în oameni sau alte primate. Substanța se regăsește și în saliva unor căpușe, care pot să o transfere direct în sânge în timpul mușcăturii.
Cum acționează organismul
Odată ajunsă în corp, molecula poate stimula sistemul imunitar să producă anticorpi. Ulterior, ingerarea cărnii sau, uneori, a produselor lactate poate declanșa reacții alergice la câteva ore după masă.
„Pielea reprezintă un portal foarte bun pentru inițierea unui răspuns alergic”, a explicat dr. Scott Commins, specialist în sindromul alfa‑gal la Universitatea din Carolina de Nord. El a subliniat că organismul nu dezvoltă aceeași reacție când alfa‑gal este consumat în mod normal prin alimentație.
Printre manifestările posibile se numără urticaria, senzația de mâncărime, amețeli, umflarea buzelor sau a gâtului, dificultăți de respirație și tulburări digestive precum greață, vărsături și diaree. În anumite situații, reacțiile pot progresa spre șoc anafilactic, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Diagnosticul depășește simpla analiză de laborator
Specialiștii observă că numărul de cazuri identificate crește atât datorită unei cunoașteri mai bune a afecțiunii, cât și a extinderii zonei de răspândire a unor specii de căpușe. Conform unui studiu al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite, publicat în 2023, aproximativ 450 000 de americani ar putea suferi de această alergie.
„Cred că o parte a motivului este că tot mai mulți oameni au auzit de acest sindrom și sunt atenți la semnele sale”, a afirmat Maria Diuk‑Wasser, cercetătoare la Universitatea Columbia, specializată în boli transmise de căpușe.
Diagnosticul se bazează pe simptome, pe istoricul expunerii la căpușe și pe un test seric care detectează anticorpii alfa‑gal. Medicii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu mare grijă.
„Testul de sânge este foarte util, dar nu poate sta singur pe el pentru a confirma diagnosticul. E nevoie și de corelația cu manifestările clinice”, a explicat Commins.
Renunțarea la carnea de mamifere
Principala măsură terapeutică constă în evitarea cărnii provenite de la mamifere și, în unele cazuri, a produselor lactate sau a alimentelor ce conțin gelatină. Pacienții cu reacții severe sunt sfătuiți să poarte la îndemână un auto‑injector cu epinefrină.
Acum doi ani, autoritățile din SUA au aprobat utilizarea unui medicament injectabil, Xolair, pentru diverse alergii alimentare, inclusiv pentru sindromul alfa‑gal. Deși nu vindecă, medicamentul poate diminua intensitatea reacțiilor alergice în urma unei expuneri accidentale la alimentele declanșatoare.
La unii pacienți, sensibilitatea scade sau chiar dispare în timp, însă specialiștii subliniază că evitarea mușcăturilor noi de căpușă rămâne esențială.
