Totodată, informațiile oficiale indică o amplă intensificare a evenimentelor aviatice consemnate pe parcursul anului curent, potrivit Associated Press, care a realizat un material de presă în România.
27 de încălcări neautorizate ale spațiului aerian în 2026
Potrivit informațiilor preluate de Associated Press, Ministerul Apărării Naționale a înregistrat 27 de intrare ale aparaturii fără pilot în aeronautica românească de la debutul anului, triplul cifrei de nouă înregistrate în tot anul 2025. De asemenea, pe teritoriul național au fost găsite 37 de drone sau piese ale acestora, comparativ cu 16 în anul precedent.
La graniță s-au înregistrat 73 de agresiuni pe teritoriul Ucrainei în acest an, iar circa 56 de aeronave militare au fost decolate pentru supravegherea și controlarea evenimentelor. În 2025, fuseseră raportate 28 de atacuri lângă frontieră și 21 de misiuni ale aviației militare.
„Trăiesc în teroare”. Locuitorii din Isaccea, la câteva sute de metri de locul atacurilor
Experiența este trăită direct în Isaccea, județul Tulcea, localitate așezată pe malul Dunării, foarte aproape de Ucraina. Loviturile cu drone rusești au loc uneori la doar câteva sute de metri, de cealaltă parte a apei.
Robert Marian, în vârstă de 48 de ani, a declarat pentru Associated Press că primește avertizări înainte ca exploziile să se audă de peste Dunăre. Într-un incident petrecut noaptea, una dintre detonații a fost atât de violentă încât, cuprins de panică, a părăsit locuința.
O altă rezidentă din Isaccea, Alina Mihail, afirmă că semnalele despre drone și blasturile de peste hotare îi generează disconfort și că sunt multe nopți în care nu reușește să doarmă.
„Trăiesc în teroare, eu și soțul meu”, a spus femeia pentru Associated Press.
La începutul lui septembrie, agresiunile au vizat și zona trecerii dintre Isaccea și Orlivka. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că un punct de frontieră cu România și infrastructura de export au fost avariate intenționat, iar autoritățile vamale române au oprit temporar activitatea la trecerea Isaccea-Orlivka.
România dispune de puțin timp pentru a interveni
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat pentru AP că specificitatea graniței fluviale face ca intervalul de reacție să fie extrem de scurt. Atacurile rusești vizează des porturile ucrainene de pe Dunăre, aflate foarte aproape de pământul românesc.
După ce o dronă trece granița, distanța poate fi de doar câteva zeci de metri, lăsând forțelor române un timp foarte scurt de acțiune, a explicat ministrul. Miruță a subliniat totuși că România nu are în prezent date care să arate că o invazie terestră este iminentă sau probabilă.
România își întărește apărarea contra dronelor
Mărirea pericolelor a determinat România să-și consolideze capacitățile de apărare antiaeriană. România și Polonia au cumpărat sistemul MEROPS pentru lupta împotriva dronelor, iar Bucureștiul a primit prima tranșă de 2,5 miliarde de euro din fondurile europene ale programului Security Action for Europe.
România a mai încheiat și un contract de circa două miliarde de dolari pentru sisteme de apărare aeriană de rază scurtă și foarte scurtă, menite să combată și dronele și rachetele de croazieră.
Pentru cei care locuiesc la câteva sute de metri de război, totuși, fiecare alarmă readuce aceeași frică. Alina Mihail spune că ea și soțul său stau în casă când primesc avertizări despre posibile încălcări ale spațiului aerian și reclamă lipsa unui ajutor direct pentru comunitate.
