Președinta fracțiunii Partidului Comuniștilor din Parlamentul Republicii Moldova, Diana Caraman, a refuzat să vorbească în română în plenul Legislativului de la Chișinău. Ea a oferit o explicație cu privire la acest lucru, declarând că va continua să se exprime în limba rusă atât timp cât „moldoveneasca” nu va fi recunoscută drept limbă de stat.
Înaintea ședinței din 31 octombrie, la care urma să fie învestit Guvernul, parlamentara a declarat că străbunica, tata, bunicii săi – toți au vorbit moldovenește. Ea a afirmat că este privată de dreptul de a vorbi moldovenește și de aceea va vorbi într-o limbă de comunicare interetnică.
Diana Caraman s-a referit la Constituția adoptată în 1994, care prevedea denumirea de „limbă moldovenească” ca limbă de stat. Ea a susținut că modificările ulterioare, care au consacrat denumirea de limba română, ar fi fost abuzive și operate cu încălcarea procedurilor legale.
Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 stabilea că limba de stat este limba română. În schimb, Constituția din 1994 menționa că limba de stat este „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. Această discrepanță a generat o divergență între textul Constituției și cel al Declarației de Independență.
În decembrie 2013, Curtea Constituțională a stabilit că Declarația de Independență – care consfințește denumirea de limba română – prevalează asupra textului Constituției. După aproape un deceniu, la 16 martie 2023, Parlamentul a modificat Constituția Republicii Moldova, consacrând oficial denumirea de limba română drept limbă de stat.
Legea a fost promulgată de șefa statului pe 22 martie și publicată în Monitorul Oficial pe 24 martie. Astfel, articolul 13 din Constituție prevede în prezent că limba oficială a Republicii Moldova este româna. Diana Caraman a refuzat să renunțe la poziția sa, declarând că va continua să se exprime în limba rusă atât timp cât „moldoveneasca” nu va fi recunoscută drept limbă de stat.
